Într-o comună din județul Arad, valoarea unei suprafețe de 10.000 de metri pătrați a depășit pragul de 280.000 de euro, stabilind unul dintre cele mai ridicate niveluri raportate vreodată pentru teren agricol. Tranzacția a atras atenția specialiștilor din imobiliare și agricultură, fiind un semnal clar că pământul din zonele periurbane nu mai este evaluat exclusiv prin prisma producției agricole, ci prin potențialul de dezvoltare economică și imobiliară.
Localitatea unde prețul hectarului terenului agricol a ajuns la 280.000 euro este Vladimirescu, aflată la mică distanță de municipiul Arad, o zonă în plină expansiune urbană și logistică. Datele Direcției Agricole Județene Arad indică o creștere medie a prețurilor terenurilor de aproximativ 10% față de anul precedent, evoluție susținută de interesul tot mai mare al investitorilor pentru loturile aflate în proximitatea orașelor mari și a infrastructurii rutiere.
Contrastul dintre prețurile practicate în diferite zone ale județului Arad este semnificativ. În timp ce în unele comune îndepărtate de centrele urbane un hectar poate fi cumpărat cu câteva mii de euro, în localitățile situate lângă platforme industriale, parcuri logistice sau drumuri intens circulate, sumele cresc exponențial.
În comuna Șagu, prețurile au depășit deja 200.000 de euro pe hectar, iar în Șofronea se tranzacționează terenuri la valori de peste 150.000 de euro. Aceste niveluri sunt alimentate de cererea ridicată pentru spații destinate construcțiilor rezidențiale, depozitelor, centrelor comerciale sau unităților de producție.
Apropierea de oraș, accesul rapid la autostrăzi și existența utilităților reprezintă factori care pot dubla sau chiar tripla valoarea unui teren într-un interval relativ scurt. În acest context, terenul agricol devine, în multe cazuri, o rezervă de teren pentru viitoare proiecte imobiliare, nu o suprafață destinată exclusiv culturilor agricole.
Principiul de bază care explică această explozie de preț este raportul dintre cerere și ofertă. Suprafețele disponibile în jurul orașelor sunt limitate, iar presiunea dezvoltării urbane este tot mai mare. Pe măsură ce orașele se extind, terenurile agricole din jurul lor capătă o valoare strategică, fiind primele vizate pentru schimbarea destinației.
Specialiștii subliniază că, în astfel de situații, valoarea economică a pământului nu mai este calculată în funcție de randamentul agricol, ci de potențialul de construcție. Posibilitatea de a ridica hale industriale, ansambluri rezidențiale sau spații comerciale cântărește decisiv în stabilirea prețului.
În plus, investițiile publice în infrastructură, extinderea rețelelor de utilități și apropierea de noduri de transport cresc atractivitatea terenurilor, determinând competiție între investitori și dezvoltatori.
La nivelul întregii țări, mediile sunt mult mai moderate comparativ cu recordurile din vestul României. În 2024, prețul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de aproximativ 8.500 de euro, conform datelor oficiale. Diferența uriașă dintre această medie și tranzacțiile de peste 200.000 de euro evidențiază polarizarea pieței.
Regiunea București–Ilfov concentrează, în general, cele mai ridicate valori, influențate de apropierea de Capitală și de ritmul accelerat al dezvoltărilor imobiliare. La polul opus se află zona de Nord-Est, unde cererea este mai redusă, infrastructura este mai slab dezvoltată, iar prețurile rămân accesibile pentru fermieri și micii investitori.
Tot mai mulți cumpărători nu mai provin din sectorul agricol, ci din zona investițiilor imobiliare sau a plasamentelor financiare. Pentru aceștia, terenul este perceput ca un activ relativ sigur, capabil să își păstreze valoarea și să ofere perspective de apreciere pe termen mediu și lung, în special în zonele cu potențial de urbanizare accelerată.