Prima pagină » Cât costă să cumperi teren arabil în România comparativ cu UE

Cât costă să cumperi teren arabil în România comparativ cu UE

Cât costă să cumperi teren arabil în România comparativ cu UE
Foto: Pixabay

Prețul pentru un teren arabil în România este semnificativ mai mic decât media Uniunii Europene, însă diferențele se reduc treptat.

O comparație la nivel european arată cât te costă să cumperi pământ agricol în România și unde se poziționează țara noastră față de statele vestice.

Cât costă în medie un hectar de teren arabil în România raportat la UE

Cât costă să cumperi teren arabil în România comparativ cu UE

Foto: Pixabay

În 2024, prețul mediu al terenului agricol în România a fost de aproximativ 8.700 de euro/hectar, potrivit datelor Eurostat. Cele mai accesibile terenuri s-au înregistrat în Nord-Estul țării. La polul opus, cel mai scump teren arabil a fost în Regiunea București-Ilfov, cu peste 12.000 de euro/hectar. În Uniunea Europeană, un hectar de teren arabil poate depăși chiar și 200.000 de euro.

Institutul Național de Statistică (INS) a publicat datele valabile pentru anul 2024 privind prețurile terenurilor agricole pe categorii de folosință: teren arabil și pășuni permanente. Acestea au fost colectate de statele membre UE și centralizate de Eurostat.

Valorile medii indicate se referă la prețul unui hectar pe parcursul anului calendaristic precedent și sunt influențate de mai mulți factori. Între aceștia se numără normele legislative, condițiile climatice, proximitatea rețelelor de irigații, calitatea solului, panta terenului sau sistemele de drenaj.

Regiunile din România cu cele mai mici prețuri la teren arabil

Aplicând metodologia europeană standard, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România a fost de 43.280 lei/hectar. Tariful este echivalentul a 8.656 euro, la un curs de 5 lei/euro. Cel mai mic preț mediu s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (37.693 lei/hectar, adică 7.539 euro). Cel mai ridicat preț a fost în București-Ilfov (62.477 lei/hectar, respectiv 12.496 euro).

Comparativ cu anul anterior, terenul arabil din România a crescut în medie cu aproximativ 4% în 2024. Cele mai mari majorări au fost raportate în Sud-Vest Oltenia (+8,3%). De asemenea, și prețul mediu al pășunilor permanente a crescut, cu 3,6% la nivel național, cele mai semnificative creșteri înregistrându-se în Sud-Est și Sud-Muntenia (+7,3% fiecare).

La nivelul Uniunii Europene, prețurile terenului arabil au variat considerabil în 2024, între 4.825 euro/hectar în Letonia și 201.263 euro/hectar în Malta. În România, prețul a fost de 8.700 euro/hectar. În cazul pășunilor permanente, variațiile din UE au mers de la 1.877 euro/hectar în Bulgaria, până la 77.609 euro/hectar în Țările de Jos. România a avut un preț mediu de 6.257 euro/hectar.

Alte articole importante
Afacerile din servicii scad la început de an: recul de aproape 5% în relația cu firmele
Afacerile din servicii scad la început de an: recul de aproape 5% în relația cu firmele
Primele luni din 2026 aduc semnale de răcire în sectorul serviciilor de piață prestate în principal întreprinderilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată că cifra de afaceri din acest domeniu a înregistrat o scădere de 4,7% ca serie brută și de 5,3% ca serie ajustată sezonier, comparativ cu aceeași perioadă din 2025. […]
Schimbare majoră la controalele fiscale: Antifrauda primește puteri extinse pentru verificarea persoanelor fizice
Schimbare majoră la controalele fiscale: Antifrauda primește puteri extinse pentru verificarea persoanelor fizice
Agenția Națională de Administrare Fiscală pregătește o modificare importantă în modul în care sunt verificate veniturile persoanelor fizice. Un proiect de ordin publicat recent ar putea schimba radical procedura de control, oferind inspectorilor antifraudă atribuții directe în stabilirea impozitelor pentru veniturile cu sursă neidentificată. Miza este uriașă: aplicarea unui impozit de 70% asupra sumelor pentru […]
Euro trece de pragul de 5,1 lei: tensiunile politice împing leul spre noi minime
Euro trece de pragul de 5,1 lei: tensiunile politice împing leul spre noi minime
Moneda națională a înregistrat o depreciere semnificativă la final de aprilie 2026, după ce euro a depășit pragul psihologic de 5,1 lei. Evoluția vine pe fondul incertitudinilor politice generate de moțiunea de cenzură depusă împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan, amplificând presiunea asupra pieței valutare și a încrederii investitorilor. Un nou maxim anual pentru euro, […]
Bruxellesul vrea bani proprii: planul Ursulei von der Leyen care poate schimba bugetul UE după 2028
Bruxellesul vrea bani proprii: planul Ursulei von der Leyen care poate schimba bugetul UE după 2028
Uniunea Europeană intră într-o etapă decisivă în privința finanțelor sale: fără noi surse de venit, blocul comunitar riscă fie să reducă investițiile, fie să ceară mai mulți bani de la statele membre. Declarația vine într-un moment sensibil, în care negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii, aferent perioadei 2028–2034, se anunță tensionate și pline de […]
Vânzare de milioane în turismul românesc: cât a încasat Alin Burcea pentru controlul agenției Paralela 45
Companii
Vânzare de milioane în turismul românesc: cât a încasat Alin Burcea pentru controlul agenției Paralela 45
O tranzacție discretă, dar cu miză semnificativă pentru piața turismului din România, iese acum la lumină în detaliu. Omul de afaceri Alin Burcea a vândut pachetul majoritar din agenția Paralela 45 Turism către grupul polonez Rainbow Tours, iar valoarea tranzacției confirmă interesul regional pentru consolidare în acest sector. Potrivit documentelor financiare publicate de cumpărător, prețul […]
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Cine controlează proiectele care au blocat rețeaua pentru un deceniu
Publicarea listei de companii care au obținut avize de racordare la rețeaua națională de energie a deschis o dezbatere amplă despre modul în care este gestionată dezvoltarea sectorului regenerabil din România. Documentul, cunoscut deja ca „Lista lui Bolojan”, scoate la iveală un peisaj complex, în care investițiile masive în energie verde se intersectează cu interese […]