Meta nu va semna noul cod de bune practici pentru inteligența artificială propus de Uniunea Europeană.

Meta, compania din spatele Facebook și Instagram, refuză oficial să semneze noul cod de bune practici pentru inteligența artificială propus de Uniunea Europeană. Gigantul tech acuză Bruxelles-ul de reglementări exagerate care ar putea pune frână dezvoltării AI în Europa și subliniază că UE merge într-o direcție greșită.

Meta refuză să semneze noul cod de bune practici pentru inteligența artificială propus de UE

Meta Platforms a anunțat ferm că nu va adera la noul cod de bune practici pentru inteligența artificială, lansat recent de Uniunea Europeană. Mesajul a fost transmis public de Joel Kaplan, actualul șef al departamentului de afaceri globale al companiei, într-o postare pe LinkedIn care a stârnit ecouri puternice în mediul tech și politic.

Kaplan a catalogat inițiativa Bruxelles-ului drept un pas greșit și a acuzat UE de impunerea unui set de măsuri „exagerate și ambigue din punct de vedere juridic”, care ar depăși cu mult cadrul deja strict al AI Act – legislația europeană adoptată în 2024 pentru reglementarea utilizării inteligenței artificiale. Potrivit oficialului Meta, acest cod nu oferă claritate, ci mai degrabă creează un climat de incertitudine care ar putea descuraja inovația.

Raport BNR: Avuția netă a românilor a crescut până la 1.900 de miliarde de lei, dar riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate

16:05

ANALIZĂ

Cât vor costa vacanțele în Bulgaria după trecerea la moneda euro

19:43

OpenAI semnează, Meta refuză. Taberele din AI se conturează

Deși codul de conduită european este, tehnic vorbind, voluntar, el este văzut ca un prim pas esențial pentru implementarea completă a AI Act – un set de reguli ce vizează siguranța, transparența și responsabilitatea în dezvoltarea modelelor AI. Cu toate acestea, nu toți jucătorii din industrie sunt de acord cu abordarea Comisiei Europene.

În timp ce OpenAI – dezvoltatorul ChatGPT – a anunțat că va semna codul, alți giganți industriali, precum ASML Holding și Airbus, s-au alăturat Meta în opoziție. Aceștia au transmis o scrisoare deschisă UE, solicitând o amânare cu doi ani a aplicării prevederilor. Argumentul comun: reglementările vin prea repede și riscă să sufoce progresul tehnologic exact când AI începe să ofere beneficii concrete.

Kaplan a accentuat această idee: „UE exagerează. Dacă insistă să impună limite nerealiste, companiile europene vor fi cele mai afectate – iar cele americane vor rămâne lideri necontestați în AI.” El a adăugat că în loc să stimuleze inovarea, UE creează un mediu ostil pentru startup-uri și dezvoltatori.

Europa vs. America: viziuni diferite asupra tehnologiei

Decizia Meta scoate la lumină un conflict mai larg între două modele de reglementare. Europa încearcă să adopte o atitudine precaută și responsabilă față de noile tehnologii, cu accent pe protecția datelor și a utilizatorilor. Pe de altă parte, SUA susțin un model mai permisiv, bazat pe inovație rapidă și pe intervenții minime ale statului.

Joel Kaplan, fost consilier în administrația George W. Bush și ex-vicepreședinte pentru politici publice în SUA la Facebook, este cunoscut pentru pozițiile sale pro-inovare. El consideră că reglementările excesive vin cu riscul real de a „îngropa” spiritul antreprenorial european înainte ca acesta să poată concura cu marile companii globale din domeniu.

În același timp, susținătorii AI Act spun că este vital ca dezvoltarea inteligenței artificiale să fie însoțită de măsuri clare de siguranță, mai ales în contextul folosirii sale în domenii sensibile precum educația, medicina sau justiția.