Mic ghid pentru noua dezordine mondială. America nu mai cumpără de la alții și nici nu mai luptă pentru alții

Istoricul francez Fernand Braudel a identificat trei cicluri ale istoriei. Cel mai scurt este fluxul zilnic al evenimentelor, pe care el le numea „licurici” apăruți pe scenă. Următorul îl constituie schimbările de paradigmă, cum ar fi sfârșitul Războiului Rece. Acestea sunt procese lente, care se desfășoară vreme de decenii. În cele din urmă, există așa numitele longue durée, care se referă la cadre fundamentale, de climă sau geografie, și care se schimbă doar în secole sau milenii. În cel de-al doilea mandat al lui Donald Trump, arată o analiză Bloomberg, toate cele trei par să se modifice simultan.

La șase luni din cel de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump, direcția evenimentelor s-a modificat radical. În câteva săptămâni de vară, șeful Biroului pentru Statistica Muncii a fost demis. Trump a încercat o preluare ostilă a Rezervei Federale, iar SUA au ridicat tarifele pentru India la 50%. Totodată, liderii Chinei, Rusiei și Indiei au afișat unitate și forță, într-o paradă memorabilă la Beijing. Aceste evoluții continuă, ca într-un carusel, o lungă serie care a inclus bombardarea Iranului. Între timp, India și Pakistan, ambele fiind state cu arme nucleare, au intrat în conflict. La toate acestea s-a adăugat șocul tarifar al Zilei Eliberării, impus de Trump.

Pare un grup de „licurici”, o suită de evenimente zilnice, dar, dacă am dori să le găsim un titlu comun, cum le-am numi? Deocamdată nu le putem numi chiar „schimbare de paradigmă”, deși efectele se adună, comentează sursa citată. Faptulcă America a trecut de la liber schimb și securitate globală către interesul național semnalează o transformare care a început, de fapt, de decenii. Este un fel de mișcare inversă, care anihilează integrarea globală accelerată de după sfârșitul Războiului Rece.

Se poate schimba ceva și la categoria longue durée? Nu ar fi complet exclus, având în vedere că noua ordine a lui Trump se lovește de provocări seculare: schimbările climatice și expansiunea inteligenței artificiale, comentează Bloomberg.

Noua ordine a lui Trump

În deceniile de după al Doilea Război Mondial, comentează sursa citată, America era campioana comerțului liber și ancora securității globale. Era, totodată, și standardul de aur pentru guvernanță. Acum însă, a ridicat tarifele la cel mai înalt nivel din anii 1930. A cerut aliaților să plătească pentru protecție și a încălcat linii roșii privind independența Rezervei Federale. A intervenit chiar și asupra agențiilor statistice.

Aceasta este o ruptură majoră în viziunea Statelor Unite și, totodată, un moment important pentru economia globală. Modelele de creștere, inflație, datorie și împrumut se schimbă semnificativ. Estimările Bloomberg Economics sugerează că războiul comercial al lui Trump va lovi puternic creșterea globală. Prognozele pentru PIB global în 2025 și 2026 sunt de 3% și respectiv 2,7%. Aceste niveluri sunt sub media de 3,5% înregistrate înaintea pandemiei. China, orientată semnificativ spre comerț și confruntată cu tarife aproape de 40%, se numără printre cei care pierd.

Un dolar mai slab, care creează condiții financiare mai relaxate în restul lumii, ar putea atenua șocul. Trump susține că SUA vor fi marele câștigător al acestei curse, adunând trilioane din tarife și investiții. Mizează pe reindustrializare prin relocarea producției și primele date chiar oferă un oarecare sprijin acestei viziuni. Creșterea americană din trimestrul al doilea a fost rezilientă, iar bursele au atins maxime istorice.

Companii multinaționale, precum Apple, Hyundai sau TSMC, au promis investiții majore în SUA. La Casa Albă, directorul executiv al Apple, Tim Cook, a ridicat angajamentul de investiții la 600 miliarde dolari. El a spus că fondurile vor sprijini producția americană.

Totuși, țineți șampania MAGA nedesfăcută!

În lunile următoare, efectele tarifelor ridicate asupra economiei americane vor însemna probabil o creștere mai slabă, comentează sursa citată. Vor urma profituri mai reduse și o inflație mai ridicată. Impactul exact este greu de anticipat, fiind vorba de o măsură istorică. Totuși, direcțiile sunt clare: creștere mai scăzută și inflație mai mare. Acestea nu pot fi considerate pozitive. Pe termen mai lung, salariile ridicate, infrastructura insuficientă și tarifele constituie bariere serioase pentru reindustrializare.

În viziunea lui Trump, aliații nu profită de SUA doar prin comerț, ci beneficiază gratuit și de puterea militară americană. Din această perspectivă, el are un argument. Premierul polonez Donald Tusk a spus: nu are sens ca 500 milioane europeni să depindă de 300 milioane americani pentru a primi protecție împotriva a 140 milioane ruși.

Trump spune că această eră s-a încheiat

Aliații trebuie să își plătească singuri apărarea începând de acum, iar Ucraina este în totalitate problema Europei. Taiwan trebuie să achite și el polița. O revizuire a viziunii militare globale aduce perspectiva reducerii trupelor americane din diferite zone fierbinți.

Pentru aliați, creșterea cheltuielilor militare va necesita împrumuturi suplimentare. Bloomberg Economics estimează că atingerea unui nivel de 3,5% din PIB pentru apărarea europeană ar însemna 2,3 trilioane dolari suplimentari în împrumuturi în următorul deceniu. În regiunile mai periculoase — Peninsula Coreeană, Strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Sud sau flancul estic NATO — mizele sunt cu mult mai mari.

Aceste schimbări se reflectă într-un dolar mai slab și în randamente ridicate pentru titlurile americane. Poate că nu ar trebui să fie surprinzător. Decenii întregi, SUA au fost consumatorul și soldatul lumii. În schimb, lumea folosea dolarul și finanța deficitul american, comentează sursa citată. Acum, Trump spune că SUA nu mai cumpără de la alții și nici nu mai luptă pentru alții. Ar fi surprinzător ca lumea să nu se întoarcă împotriva dolarului și a datoriilor americane?

Fără cale de întoarcere

Este posibilă revenirea la ordinea veche? În comerț, Trump a exploatat resentimente americanilor medii legate de locurile de muncă pierdute. Politicienii l-au urmat rapid. Orice viitor președinte care ar încerca o cale diferită ar trebui să-și asume riscuri destul de serioase. Ar risca atât viitorul politic, cât și finanțele publice, dependente acum într-o măsură considerabilă de veniturile tarifare.

Costul economic al războaielor

Peisajul geopolitic s-a schimbat la fel de decisiv. Accentul pus de Trump pe „America First” reflectă o realitate nouă: Statele Unite nu mai sunt singura superputere mondială și nu mai pot dicta unilateral în regiunile îndepărtate. Indiferent cine va locui la Casa Albă, aliații și adversarii se vor repoziționa conform acestei realități.

„Schimbări nemaivăzute într-un secol”

Ce se întâmplă cu longue durée, ciclul istoric cel mai lent, pe care se sprijină restul? Poate fi să fi ajuns și el într-un punct de inflexiune. Trump a retras din nou SUA din Acordul de la Paris privind clima. Lupta globală împotriva schimbărilor climatice continuă, dar fără a-l avea la masă pe cel de-al doilea cel mai mare poluator mondial, orice proces devine mai dificil.

Apariția inteligenței artificiale generale ar putea reprezenta, de asemenea, o schimbare epocală. Tehn-optimismul vede o lume transformată: potențialul uman va fi eliberat, raritatea va fi înlocuită cu abundență. În acest scenariu, o creștere mai puternică și prosperitatea în ascensiune ar face mai ușoară finanțarea armatei sau compensarea celor care pierd acum în comerțul liber. Alții văd însă pericol: pierderi masive de locuri de muncă, inegalitate mai profundă și societăți tensionate până la rupere.

Totul se mișcă prea repede pentru a mai putea fi urmărit

„Istoria”, scria Braudel, „se poate împărți în trei mișcări: ceea ce se schimbă rapid, ceea ce se schimbă lent și ceea ce pare nemișcat”. Astăzi, evenimentele se mișcă aproape prea repede pentru a fi urmărite, comentează Bloomberg. Pax Americana, odinioară lentă, se îndreaptă rapid către istorie. Dacă temperaturile globale cresc mai mult sau mașinile încep să gândească, se va mișca chiar și ceea ce părea nemișcat.

Președintele chinez Xi Jinping, rival geopolitic al lui Trump, repetă des că lumea trăiește „schimbări nemaivăzute într-un secol”. S-ar putea să nu fie nici măcar jumătate din adevăr, mai scrie Bloomberg.