Prima pagină » Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

România are nevoie să creeze punți reale între cercetare și industrie pentru a genera businessuri cu valoare adăugată capabile să atragă investiții. Programul național Future LAB, dezvoltat de Social Innovation Solutions (SIS), a reunit 25 de organizații de cercetare și peste 40 de lideri din business într-un exercițiu de transfer tehnologic și conectare la piață.

Proiectul Future LAB e gândit să transforme rezultatele din laborator în soluții aplicate, iar inițiativa vine în contextul în care parteneriatele cu industria și societatea sunt principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață.

Cercetarea românească caută ieșirea din laborator

Vorbim de un moment în care Uniunea Europeană vrea să accelereze competitivitatea economiilor naționale și alocă fonduri dedicate ecosistemelor de inovare în viitorul buget multianual al UE 2028–2034

„Motorul” financiar al bugetării acestei direcții sunt fondurile competitive – distribuite în principal pe baza performanței proiectelor și a relevanței lor europene. Vorbim de o sumă de peste 500 miliarde euro care ar putea depăși 600 miliarde euro la propunerea Parlamentului European.

Acesta este contextul în care Social Innovation Solutions a organizat, în perioada 12–18 mai, cea de-a doua sesiune intensivă a programului național Future LAB, un proiect construit pentru a conecta institutele de cercetare, universitățile și stațiunile agricole la nevoile reale ale economiei și industriei.

Programul pornește de la o realitate discutată de ani întregi în mediul economic: România produce cercetare și brevete, dar are dificultăți majore în transformarea lor în infrastructură economică, produse comerciale și companii competitive.

Organizatorii programului subliniază că relația dintre tehnologie, inovație și comportamentul consumatorilor devine tot mai puternică, iar Europa de Est și Balcanii pot juca un rol strategic în noua arhitectură economică regională.

Future LAB: platforma care vrea să conecteze cercetarea cu industria

Future LAB funcționează ca un accelerator de inovare și transfer tehnologic pentru institute de cercetare și centre universitare, combinând bootcampuri, mentorat, sesiuni practice și întâlniri directe cu lideri din industrie.

Una dintre componentele-cheie ale programului este Advisory Board-ul, unde fiecare organizație de cercetare este conectată cu profesioniști din business și industrie pentru a înțelege mai bine cum poate transforma rezultatele științifice în soluții aplicabile economic.

„Pentru mulți cercetători, întâlnirile cu lideri din industrie au declanșat o întrebare pe care poate nu și-au pus-o niciodată în laborator: cui îi folosește ceea ce construim? Future LAB creează exact acest spațiu de claritate: unde cunoașterea științifică întâlnește logica pieței, nu pentru a se dilua, ci pentru a scala”, a declarat Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

Mesajul reflectă una dintre cele mai importante schimbări din economia europeană actuală: cercetarea începe să fie evaluată tot mai mult prin capacitatea sa de integrare în lanțuri economice și industriale strategice.

Tehnologiile dezvoltate în institutele românești

În cadrul programului, cele 25 de organizații participante au prezentat tehnologii și brevete considerate cu potențial ridicat de transfer tehnologic.

Printre acestea se numără materiale de placare pe bază de ciment care se autocurăță sub acțiunea radiațiilor UV, dezvoltate de INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, un procedeu de biorafinare pentru obținerea de biocombustibili realizat de Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara sau compozite dentare magnetice cu efect terapeutic dezvoltate de INCDTIM Cluj-Napoca.

Programul a inclus și proiecte dedicate energiei și infrastructurii tehnologice, precum dispozitive pentru stabilizarea microrețelelor electrice dezvoltate de INCD ICPE-CA București sau biosenzori de nouă generație prezentați de INCD pentru Fizica Materialelor.

Aceste domenii sunt considerate strategice și la nivel european, în contextul noii competiții globale pentru tehnologii critice, energie verde și autonomie industrială.

România încearcă să profite de noua repoziționare economică a Europei de Est

Una dintre ideile centrale ale programului Future LAB este că România ar putea beneficia de noua repoziționare economică și geopolitică a Europei de Est.

„România are o șansă istorică: este poziționată între multiple geografii strategice care se redesenează simultan. Dar avantajele geografice nu valorează nimic fără capacitate de execuție”, a declarat Ionuț Stanimir, reprezentant al Băncii Comerciale Române, partener principal al programului.

„Institutele de cercetare pot deveni exact această infrastructură critică: locul unde cunoașterea scalează companii, industrii și avantaje strategice pentru România”, a adăugat el.

Declarația vine într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependențele externe și să accelereze investițiile în tehnologii strategice și capacități industriale regionale.

Cum funcționează Social Innovation Solutions

Social Innovation Solutions este unul dintre hub-urile locale active în zona de inovare, foresight și educație pentru viitor. Organizația dezvoltă proiecte dedicate antreprenoriatului, inteligenței artificiale, sustenabilității și transferului tehnologic, colaborând cu universități, companii, instituții europene și ecosisteme de startup-uri.

Prin Future LAB, Social Innovation Solutions încearcă să creeze un mecanism prin care cercetarea românească să poată fi conectată mai eficient la economie și la noile priorități europene legate de competitivitate și inovare.

„Future LAB și-a demonstrat utilitatea prin a aduce mediul de business la masa cu cercetarea. Consider că este un bridge între aceste două entități”, a declarat Tănase Nicolae, reprezentant al INCD ICPE-CA București.

România are nevoie să facă un transfer de cercetare valoroasă în laboratoare către economia locală și să transforme suficient de rapid aceste rezultate în produse, companii și avantaje competitive într-o economie europeană care intră într-o nouă cursă globală a tehnologiei și inovării.

Alte articole importante
Obligațiunile Chinei atrag investitorii. De ce sunt considerate noul refugiu financiar
Obligațiunile Chinei atrag investitorii. De ce sunt considerate noul refugiu financiar
Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și volatilitatea tot mai accentuată a piețelor financiare internaționale au determinat numeroși administratori de fonduri să își regândească strategiile de investiții. În mod surprinzător, una dintre principalele destinații pentru capitalul orientat spre siguranță a devenit piața obligațiunilor guvernamentale din China. Potrivit unei analize Reuters, investitorii instituționali au început să majoreze […]
Amplă acțiune de verificare fiscală desfășurată la nivel național. Controalele au vizat persoane care nu au putut explica sursa banilor
Amplă acțiune de verificare fiscală desfășurată la nivel național. Controalele au vizat persoane care nu au putut explica sursa banilor
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a identificat obligații fiscale suplimentare de peste 540 de milioane de lei în urma unor controale care au vizat persoane fizice ce nu au putut demonstra proveniența unor sume importante de bani utilizate pentru achiziții, investiții sau depuneri bancare. Datele centralizate la nivelul Ministerului Finanțelor arată că, în perioada […]
Prăbușirea proiectului comun cu Franța deschide o nouă etapă pentru Germania. Berlinul vrea să devină liderul industriei aerospațiale europene. Ce ar trebui să facă România?
Prăbușirea proiectului comun cu Franța deschide o nouă etapă pentru Germania. Berlinul vrea să devină liderul industriei aerospațiale europene. Ce ar trebui să facă România?
Eșecul colaborării dintre Franța, Germania și Spania pentru dezvoltarea unui avion de luptă de generația a șasea nu pare să fi diminuat ambițiile Berlinului. Dimpotrivă, autoritățile germane și industria de apărare privesc acum situația ca pe o oportunitate de a-și consolida poziția în sectorul aerospațial european și de a revendica un rol de lider. Mesajul […]
ANAF a recuperat peste 64 de miliarde de lei prin executări silite în ultimii trei ani. Numărul somațiilor a depășit 8,9 milioane Executările silite au adus la buget sume record
Macroeconomie
ANAF a recuperat peste 64 de miliarde de lei prin executări silite în ultimii trei ani. Numărul somațiilor a depășit 8,9 milioane Executările silite au adus la buget sume record
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a recuperat peste 64,5 miliarde de lei prin măsuri de executare silită în perioada 2023-2025, potrivit datelor oficiale transmise de instituție. Sumele provin din recuperarea obligațiilor fiscale restante de la persoane fizice și juridice și reflectă intensificarea activității de colectare a creanțelor bugetare.  Datele arată o creștere constantă a […]
Bursa de Valori București a adăugat peste 16 miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a adăugat peste 16 miliarde de lei la capitalizare într-o singură săptămână
Bursa de Valori București a încheiat săptămâna 8-12 iunie pe un plus semnificativ, reușind să adauge peste 16 miliarde de lei la valoarea totală a companiilor listate. Evoluția pozitivă a venit într-un context în care investitorii au continuat să susțină principalele acțiuni de pe piața locală, chiar dacă volumul tranzacțiilor a fost mai redus comparativ […]
„Se stinge lumina” – Apar îngrijorări legate de efectele sancțiunilor aplicate băncilor
Bănci-Asigurări-IFN
„Se stinge lumina” – Apar îngrijorări legate de efectele sancțiunilor aplicate băncilor
Decizia Consiliului Concurenței de a amenda cele zece bănci implicate în procesul de stabilire a indicelui ROBOR continuă să genereze reacții puternice în mediul financiar. După ce instituțiile de credit și reprezentanții sectorului bancar au contestat public sancțiunile, apar acum și primele semnale privind posibile efecte asupra pieței de capital și a climatului investițional din […]