Prima pagină » Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

România are nevoie să creeze punți reale între cercetare și industrie pentru a genera businessuri cu valoare adăugată capabile să atragă investiții. Programul național Future LAB, dezvoltat de Social Innovation Solutions (SIS), a reunit 25 de organizații de cercetare și peste 40 de lideri din business într-un exercițiu de transfer tehnologic și conectare la piață.

Proiectul Future LAB e gândit să transforme rezultatele din laborator în soluții aplicate, iar inițiativa vine în contextul în care parteneriatele cu industria și societatea sunt principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață.

Cercetarea românească caută ieșirea din laborator

Vorbim de un moment în care Uniunea Europeană vrea să accelereze competitivitatea economiilor naționale și alocă fonduri dedicate ecosistemelor de inovare în viitorul buget multianual al UE 2028–2034

„Motorul” financiar al bugetării acestei direcții sunt fondurile competitive – distribuite în principal pe baza performanței proiectelor și a relevanței lor europene. Vorbim de o sumă de peste 500 miliarde euro care ar putea depăși 600 miliarde euro la propunerea Parlamentului European.

Acesta este contextul în care Social Innovation Solutions a organizat, în perioada 12–18 mai, cea de-a doua sesiune intensivă a programului național Future LAB, un proiect construit pentru a conecta institutele de cercetare, universitățile și stațiunile agricole la nevoile reale ale economiei și industriei.

Programul pornește de la o realitate discutată de ani întregi în mediul economic: România produce cercetare și brevete, dar are dificultăți majore în transformarea lor în infrastructură economică, produse comerciale și companii competitive.

Organizatorii programului subliniază că relația dintre tehnologie, inovație și comportamentul consumatorilor devine tot mai puternică, iar Europa de Est și Balcanii pot juca un rol strategic în noua arhitectură economică regională.

Future LAB: platforma care vrea să conecteze cercetarea cu industria

Future LAB funcționează ca un accelerator de inovare și transfer tehnologic pentru institute de cercetare și centre universitare, combinând bootcampuri, mentorat, sesiuni practice și întâlniri directe cu lideri din industrie.

Una dintre componentele-cheie ale programului este Advisory Board-ul, unde fiecare organizație de cercetare este conectată cu profesioniști din business și industrie pentru a înțelege mai bine cum poate transforma rezultatele științifice în soluții aplicabile economic.

„Pentru mulți cercetători, întâlnirile cu lideri din industrie au declanșat o întrebare pe care poate nu și-au pus-o niciodată în laborator: cui îi folosește ceea ce construim? Future LAB creează exact acest spațiu de claritate: unde cunoașterea științifică întâlnește logica pieței, nu pentru a se dilua, ci pentru a scala”, a declarat Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

Mesajul reflectă una dintre cele mai importante schimbări din economia europeană actuală: cercetarea începe să fie evaluată tot mai mult prin capacitatea sa de integrare în lanțuri economice și industriale strategice.

Tehnologiile dezvoltate în institutele românești

În cadrul programului, cele 25 de organizații participante au prezentat tehnologii și brevete considerate cu potențial ridicat de transfer tehnologic.

Printre acestea se numără materiale de placare pe bază de ciment care se autocurăță sub acțiunea radiațiilor UV, dezvoltate de INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, un procedeu de biorafinare pentru obținerea de biocombustibili realizat de Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara sau compozite dentare magnetice cu efect terapeutic dezvoltate de INCDTIM Cluj-Napoca.

Programul a inclus și proiecte dedicate energiei și infrastructurii tehnologice, precum dispozitive pentru stabilizarea microrețelelor electrice dezvoltate de INCD ICPE-CA București sau biosenzori de nouă generație prezentați de INCD pentru Fizica Materialelor.

Aceste domenii sunt considerate strategice și la nivel european, în contextul noii competiții globale pentru tehnologii critice, energie verde și autonomie industrială.

România încearcă să profite de noua repoziționare economică a Europei de Est

Una dintre ideile centrale ale programului Future LAB este că România ar putea beneficia de noua repoziționare economică și geopolitică a Europei de Est.

„România are o șansă istorică: este poziționată între multiple geografii strategice care se redesenează simultan. Dar avantajele geografice nu valorează nimic fără capacitate de execuție”, a declarat Ionuț Stanimir, reprezentant al Băncii Comerciale Române, partener principal al programului.

„Institutele de cercetare pot deveni exact această infrastructură critică: locul unde cunoașterea scalează companii, industrii și avantaje strategice pentru România”, a adăugat el.

Declarația vine într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependențele externe și să accelereze investițiile în tehnologii strategice și capacități industriale regionale.

Cum funcționează Social Innovation Solutions

Social Innovation Solutions este unul dintre hub-urile locale active în zona de inovare, foresight și educație pentru viitor. Organizația dezvoltă proiecte dedicate antreprenoriatului, inteligenței artificiale, sustenabilității și transferului tehnologic, colaborând cu universități, companii, instituții europene și ecosisteme de startup-uri.

Prin Future LAB, Social Innovation Solutions încearcă să creeze un mecanism prin care cercetarea românească să poată fi conectată mai eficient la economie și la noile priorități europene legate de competitivitate și inovare.

„Future LAB și-a demonstrat utilitatea prin a aduce mediul de business la masa cu cercetarea. Consider că este un bridge între aceste două entități”, a declarat Tănase Nicolae, reprezentant al INCD ICPE-CA București.

România are nevoie să facă un transfer de cercetare valoroasă în laboratoare către economia locală și să transforme suficient de rapid aceste rezultate în produse, companii și avantaje competitive într-o economie europeană care intră într-o nouă cursă globală a tehnologiei și inovării.

Alte articole importante
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe minus ședința de luni. Tranzacțiile au depășit 225 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în scădere ședința de tranzacționare de luni, 2 noiembrie, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 225,6 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 42,3 milioane de euro. Majoritatea indicilor principali au înregistrat pierderi, iar cele mai mari scăderi individuale au fost consemnate de acțiunile Rompetrol […]
ARB: România se confruntă cu o criză de creditare. „Măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile”
ARB: România se confruntă cu o criză de creditare. „Măsurile în relația cu creditorii sunt punitive și ostile”
România se confruntă cu o criză de creditare, iar politicile aplicate în relația cu creditorii transmit un mesaj de adversitate, susține Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB). Acesta avertizează că nivelul ridicat al taxelor suportate de bănci afectează condițiile în care sistemul financiar poate susține economia și atrage atenția asupra scăderii […]
Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China
Tehnologie
Germania vrea să devină o „națiune suverană în AI” până în 2030. Berlinul pregătește 18 măsuri pentru recuperarea decalajului față de SUA și China
Germania își propune să recupereze teren în competiția globală pentru dezvoltarea inteligenței artificiale și să devină o „națiune suverană a IA” până în 2030, însă planul pregătit de guvern nu clarifică deocamdată sursele de finanțare. Strategia include 18 măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii de calcul, consolidarea industriei semiconductorilor, extinderea utilizării IA în companii și automatizarea administrației […]