Prima pagină » Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

Future LAB: România vrea să aducă cercetarea în economie. 25 de institute și 40 de lideri de business conectează laboratoarele la piață

România are nevoie să creeze punți reale între cercetare și industrie pentru a genera businessuri cu valoare adăugată capabile să atragă investiții. Programul național Future LAB, dezvoltat de Social Innovation Solutions (SIS), a reunit 25 de organizații de cercetare și peste 40 de lideri din business într-un exercițiu de transfer tehnologic și conectare la piață.

Proiectul Future LAB e gândit să transforme rezultatele din laborator în soluții aplicate, iar inițiativa vine în contextul în care parteneriatele cu industria și societatea sunt principala condiție pentru ca inovația să ajungă pe piață.

Cercetarea românească caută ieșirea din laborator

Vorbim de un moment în care Uniunea Europeană vrea să accelereze competitivitatea economiilor naționale și alocă fonduri dedicate ecosistemelor de inovare în viitorul buget multianual al UE 2028–2034

„Motorul” financiar al bugetării acestei direcții sunt fondurile competitive – distribuite în principal pe baza performanței proiectelor și a relevanței lor europene. Vorbim de o sumă de peste 500 miliarde euro care ar putea depăși 600 miliarde euro la propunerea Parlamentului European.

Acesta este contextul în care Social Innovation Solutions a organizat, în perioada 12–18 mai, cea de-a doua sesiune intensivă a programului național Future LAB, un proiect construit pentru a conecta institutele de cercetare, universitățile și stațiunile agricole la nevoile reale ale economiei și industriei.

Programul pornește de la o realitate discutată de ani întregi în mediul economic: România produce cercetare și brevete, dar are dificultăți majore în transformarea lor în infrastructură economică, produse comerciale și companii competitive.

Organizatorii programului subliniază că relația dintre tehnologie, inovație și comportamentul consumatorilor devine tot mai puternică, iar Europa de Est și Balcanii pot juca un rol strategic în noua arhitectură economică regională.

Future LAB: platforma care vrea să conecteze cercetarea cu industria

Future LAB funcționează ca un accelerator de inovare și transfer tehnologic pentru institute de cercetare și centre universitare, combinând bootcampuri, mentorat, sesiuni practice și întâlniri directe cu lideri din industrie.

Una dintre componentele-cheie ale programului este Advisory Board-ul, unde fiecare organizație de cercetare este conectată cu profesioniști din business și industrie pentru a înțelege mai bine cum poate transforma rezultatele științifice în soluții aplicabile economic.

„Pentru mulți cercetători, întâlnirile cu lideri din industrie au declanșat o întrebare pe care poate nu și-au pus-o niciodată în laborator: cui îi folosește ceea ce construim? Future LAB creează exact acest spațiu de claritate: unde cunoașterea științifică întâlnește logica pieței, nu pentru a se dilua, ci pentru a scala”, a declarat Roxana Cojocaru, Director Executiv Social Innovation Solutions.

Mesajul reflectă una dintre cele mai importante schimbări din economia europeană actuală: cercetarea începe să fie evaluată tot mai mult prin capacitatea sa de integrare în lanțuri economice și industriale strategice.

Tehnologiile dezvoltate în institutele românești

În cadrul programului, cele 25 de organizații participante au prezentat tehnologii și brevete considerate cu potențial ridicat de transfer tehnologic.

Printre acestea se numără materiale de placare pe bază de ciment care se autocurăță sub acțiunea radiațiilor UV, dezvoltate de INCD URBAN-INCERC Cluj-Napoca, un procedeu de biorafinare pentru obținerea de biocombustibili realizat de Universitatea de Științele Vieții Regele Mihai I din Timișoara sau compozite dentare magnetice cu efect terapeutic dezvoltate de INCDTIM Cluj-Napoca.

Programul a inclus și proiecte dedicate energiei și infrastructurii tehnologice, precum dispozitive pentru stabilizarea microrețelelor electrice dezvoltate de INCD ICPE-CA București sau biosenzori de nouă generație prezentați de INCD pentru Fizica Materialelor.

Aceste domenii sunt considerate strategice și la nivel european, în contextul noii competiții globale pentru tehnologii critice, energie verde și autonomie industrială.

România încearcă să profite de noua repoziționare economică a Europei de Est

Una dintre ideile centrale ale programului Future LAB este că România ar putea beneficia de noua repoziționare economică și geopolitică a Europei de Est.

„România are o șansă istorică: este poziționată între multiple geografii strategice care se redesenează simultan. Dar avantajele geografice nu valorează nimic fără capacitate de execuție”, a declarat Ionuț Stanimir, reprezentant al Băncii Comerciale Române, partener principal al programului.

„Institutele de cercetare pot deveni exact această infrastructură critică: locul unde cunoașterea scalează companii, industrii și avantaje strategice pentru România”, a adăugat el.

Declarația vine într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să reducă dependențele externe și să accelereze investițiile în tehnologii strategice și capacități industriale regionale.

Cum funcționează Social Innovation Solutions

Social Innovation Solutions este unul dintre hub-urile locale active în zona de inovare, foresight și educație pentru viitor. Organizația dezvoltă proiecte dedicate antreprenoriatului, inteligenței artificiale, sustenabilității și transferului tehnologic, colaborând cu universități, companii, instituții europene și ecosisteme de startup-uri.

Prin Future LAB, Social Innovation Solutions încearcă să creeze un mecanism prin care cercetarea românească să poată fi conectată mai eficient la economie și la noile priorități europene legate de competitivitate și inovare.

„Future LAB și-a demonstrat utilitatea prin a aduce mediul de business la masa cu cercetarea. Consider că este un bridge între aceste două entități”, a declarat Tănase Nicolae, reprezentant al INCD ICPE-CA București.

România are nevoie să facă un transfer de cercetare valoroasă în laboratoare către economia locală și să transforme suficient de rapid aceste rezultate în produse, companii și avantaje competitive într-o economie europeană care intră într-o nouă cursă globală a tehnologiei și inovării.

Alte articole importante
Ratele reale au intrat pe minus, iar băncile centrale sunt sub presiune. De ce Fed și BCE ar putea fi obligate să majoreze dobânzile mai repede decât se așteaptă piețele
Ratele reale au intrat pe minus, iar băncile centrale sunt sub presiune. De ce Fed și BCE ar putea fi obligate să majoreze dobânzile mai repede decât se așteaptă piețele
Băncile centrale din întreaga lume se confruntă cu o problemă tot mai greu de ignorat: ratele reale ale dobânzilor au coborât în teritoriu negativ, exact într-un moment în care inflația accelerează, piețele bursiere ating noi recorduri, iar condițiile financiare rămân surprinzător de relaxate. În centrul atenției se află Federal Reserve System, dar aceeași dilemă afectează […]
Ministerul Finanțelor renunță la obligativitatea RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică prin CNP
Ministerul Finanțelor renunță la obligativitatea RO e-Factura pentru persoanele fizice care se identifică prin CNP
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat o schimbare importantă privind utilizarea sistemului RO e-Factura. Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor, activități agricole sau alte activități de mică amploare nu vor mai fi obligate să utilizeze sistemul electronic de facturare, dacă amendamentul adoptat în Comisia de Buget-Finanțe din Camera Deputaților va […]
Companiile din România intră în linie dreaptă: doar două săptămâni până la termenul-limită pentru bilanțurile pe 2025
Companii
Companiile din România intră în linie dreaptă: doar două săptămâni până la termenul-limită pentru bilanțurile pe 2025
Firmele din România mai au la dispoziție doar două săptămâni pentru a depune situațiile financiare aferente anului 2025, într-un context în care regulile de raportare devin tot mai stricte, iar obligațiile fiscale și administrative se multiplică. Potrivit unei analize realizate de Forvis Mazars România, termenul-limită din 2 iunie 2026 reprezintă un moment critic pentru companii, […]
România intră în topul marilor pariuri investiționale din Europa. PwC: Țara noastră a urcat spectaculos pe locul 9
Analize
România intră în topul marilor pariuri investiționale din Europa. PwC: Țara noastră a urcat spectaculos pe locul 9
România câștigă tot mai mult teren în competiția pentru atragerea capitalului internațional. Potrivit unei analize realizate de PwC România, țara noastră a urcat în premieră în top 10 cele mai atractive destinații de investiții din Europa, ajungând pe locul 9 în clasamentul continental și pe locul 28 la nivel global. Saltul este unul semnificativ și […]
Avertismentul lui Isărescu: „Ne trebuie un guvern, în mod clar”/ Doar investițiile pot împinge în sus economia României
Avertismentul lui Isărescu: „Ne trebuie un guvern, în mod clar”/ Doar investițiile pot împinge în sus economia României
Mugur Isărescu a transmis marți unul dintre cele mai importante semnale macroeconomice ale ultimilor ani: România nu mai poate susține creșterea economică prin consum alimentat din deficit. Singura cale de evitare a unui scenariu de stagflație rămâne accelerarea investițiilor, în special a celor finanțate din surse externe, a explicat guvernatorul BNR. „Ceea ce poate să […]
Alertă globală: 80 de țări au activat măsuri de urgență. Lumea intră într-o nouă etapă periculoasă a crizei energetice
Alertă globală: 80 de țări au activat măsuri de urgență. Lumea intră într-o nouă etapă periculoasă a crizei energetice
Prețul petrolului ar putea exploda, ajungând la 180 de dolari pe baril, iar economiștii avertizează că o recesiune mondială nu mai este un scenariu imposibil. Aproape 80 de state din întreaga lume au adoptat măsuri de urgență pentru a-și proteja economiile, pe fondul unei noi escaladări a crizei energetice mondiale. Conflictul din Orientul Mijlociu și […]