Prima pagină » Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari

Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari

Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari
Moartea unui miliardar indian pornește un război pentru moștenire. Foto: Instagram/bollywoodbubble

Sunjay Kapur, un miliardar indian în vârstă de 53 de ani, a fost răpus de un infarct pe 12 iunie 2025, în timp ce juca polo la Surrey, Marea Britanie. Moștenitor al imperiului Sona Comstar, evaluat la aproximativ 3,6 miliarde de dolari, Kapur controla una dintre cele mai puternice companii de componente auto din India, cu zece fabrici la nivel global, inclusiv în India, China, Mexic și Statele Unite.

Pasionat de polo și parte din cercurile sociale elitiste din Delhi, Kapur era cunoscut și pentru prietenia sa cu Prințul William. A avut trei căsnicii: cu designerul Nandita Mahtani, apoi cu actrița de Bollywood Karisma Kapoor în anii ’90, iar din 2017 cu Priya Sachdev, fost model și antreprenoare.

Rani Kapur, mama lui Sunjay, în centrul disputei

La doar câteva săptămâni după moartea fiului său, familia Kapur a ajuns în atenția presei din cauza dezbaterilor privind succesiunea și controlul asupra companiei. Rani Kapur, mama lui Sunjay și fosta președintă a Sona Comstar, a trimis o scrisoare către consiliul de administrație al societății în data de 24 iulie, exprimând îndoieli legate de circumstanțele morții fiului său și recentelor numiri din companie.

În scrisoarea la care BBC a avut acces, Rani Kapur susține că decesul lui Kapur s-a petrecut în „circumstanțe extrem de suspecte și neexplicate”. Ea acuză, de asemenea, că a fost constrânsă să semneze documente-cheie în timp ce era afectată emoțional de pierderea fiului său.

Investigația oficială și reacțiile companiei

Biroul medicului legist din Surrey a confirmat, într-un răspuns pentru BBC, că autopsia a relevat că Sunjay Kapur a murit din cauze naturale, în special datorită hipertrofiei ventriculare stângi și a bolii ischemice cardiace. Ancheta a fost închisă, iar poliția a tratat cazul ca fiind „non-suspect”.

În replică, Sona Comstar a respins în mod ferm acuzațiile Rani Kapur și a precizat că aceasta nu a avut niciun rol direct sau indirect în companie cel puțin din anul 2019. Consiliul de administrație a respins solicitarea de amânare a adunării generale anuale (AGM) și, conform planului, l-a numit pe Priya Sachdev, soția lui Sunjay, ca director neexecutiv.

Compania a emis un avertisment legal către Rani Kapur, cerându-i să înceteze difuzarea „afirmațiilor false, răuvoitoare și cu efecte dăunătoare”.

Structura acționariatului și modul în care familia influențează afacerea

Sona Comstar este listată pe bursele din India sub simbolul Sona BLW, iar acțiunile publice reprezintă 71,98% din capital, deținute de instituții financiare, fonduri mutuale și bănci. Restul de 28,02% aparțin promotorilor prin firma Aureus Investments Pvt Ltd.

Potrivit documentelor deținute, Sunjay Kapur era singurul beneficiar al RK Family Trust, care controlează pachetul promoterilor prin Aureus Investments.

Conform avocatului Tushar Kumar, specialist în litigii corporative la Curtea Supremă a Indiei, Rani Kapur nu figurează ca acționar oficial și, prin urmare, nu are drept de vot, dar asocierea cu RK Family Trust și Aureus Investments rămâne neclară până la publicarea acordurilor relevante.

Problemele de succesiune la marile familii de afaceri indiene

Cazul familiei Kapur nu este unul singular în India, unde aproximativ 90% din companiile listate sunt controlate de familii, dar doar 63% au planuri de succesiune oficiale, conform unui studiu PwC.

Kavil Ramachandran, profesor la Indian School of Business, notează că multe afaceri de familie operează cu „ambiguități majore legate de proprietate, moștenire și momentul succesiunii.”

Ketan Dalal, consilier pentru structuri de proprietate în familii indiene, explică că lipsa meritocrației și a acordurilor clare generează conflicte între moștenitori, care de multe ori sunt imposibil de rezolvat amiabil după moartea patriarhului.

Exemple celebre de lupte pentru succesiune în India

Disputele familiale se regăsesc adesea în mass-media indiană. Mukesh Ambani, cel mai bogat om din Asia, a avut un conflict public cu fratele său mai mic în lupta pentru imperiul Reliance după moartea tatălui lor, fără testament. Pacea a fost mediată abia de mama lor, Kokilaben.

Alte bătălii au avut loc în Raymond Group și în familia Lodha, legate de imperii imobiliare cu proiecte precum Trump Tower din Mumbai.

Sandeep Nerlekar, fondatorul firmei de consultanță Terentia, arată impactul negativ:

„Cei care au păstrat controlul absolut au suferit. În final, compania are de pierdut, iar prețul acțiunilor și percepția despre viitorul ei scad.”

Soluții timpurii în planificarea succesiunii familiale

Unele familii au conștientizat semnele problemei după experiențe dureroase. Familia Bajaj a trecut printr-o dispută similară, soluționată printr-un plan clar de succesiune și împărțirea responsabilităților între membrii familiei, susținută de un consiliu de familie.

Godrej Group, una dintre cele mai vechi afaceri din India, a anunțat anul trecut o separare neobișnuit de pașnică a afacerilor sale de miliarde de dolari, aplicând principii riguroase de guvernanță corporativă.

Sandeep Nerlekar recomandă familiilor de afaceri:

„Trebuie să lucreze la planuri de succesiune bazate pe structuri de guvernanță, să ofere noului lider controlul necesar pentru creștere pe termen lung și să asigure pregătirea din timp a noii generații.”

Mukesh Ambani este unul dintre cei care au început de pe acum să pregătească generația următoare, investind timp în dezvoltarea copiilor săi.

Ramachandran subliniază:

„Succesiunea nu este ceva ce se decide peste noapte. Pregătirea familiei și a echipei de conducere pe parcursul unei perioade planificate este crucială.”

Alte articole importante
Veste bună pentru acționarii Audi: profitul a crescut cu 10% în 2025
Companii
Veste bună pentru acționarii Audi: profitul a crescut cu 10% în 2025
Constructorul german de automobile Audi a înregistrat în 2025 o creștere surprinzătoare a profitului, depășind așteptările analiștilor. Rezultatul reflectă atât vânzările solide de modele, inclusiv cele electrice, cât și eficiența costurilor în contextul provocărilor globale din industrie. Profitul Audi în 2025 a fost de 4,6 miliarde de euro Profitul producătorului auto din Ingolstadt a crescut […]
OMV Petrom avansează cu proiectul de hidrogen verde de la Petrobrazi
Companii
OMV Petrom avansează cu proiectul de hidrogen verde de la Petrobrazi
Proiectul de producție a hidrogenului verde de la rafinăria Petrobrazi a OMV Petrom intră într-o nouă etapă, după livrarea primului modul de electrolizor pentru instalația de 20 MW. Investiția face parte din strategia companiei de a dezvolta combustibili sustenabili și de a reduce emisiile în sectorul transporturilor. Potrivit OMV Petrom, echipamentul urmează să fie instalat […]
Producția militară în România ar putea ajunge la 4 miliarde de euro prin programul SAFE
Producția militară în România ar putea ajunge la 4 miliarde de euro prin programul SAFE
Ministrul Apărării, Radu Miruță, estimează că valoarea produselor militare fabricate în România, în cadrul programului SAFE, va ajunge între 3,5 și 4 miliarde de euro. Declarația vine în contextul în care autoritățile încearcă să revitalizeze industria națională de apărare și să crească ponderea producției locale. Potrivit ministrului Apărării, obiectivul este ca o parte semnificativă din […]
Criza motorinei se adâncește în România: principalele surse de import au dispărut
Criza motorinei se adâncește în România: principalele surse de import au dispărut
Piața carburanților din România se confruntă cu presiuni tot mai mari, după ce două dintre cele mai importante surse de import de motorină din luna februarie – Arabia Saudită și Bulgaria – aproape că au dispărut din peisaj în martie. Situația vine într-un moment critic, marcat de creșteri accelerate de prețuri și de tensiuni geopolitice […]
Datoria externă a României a atins pragul de 229,3 miliarde de euro în ianuarie
Datoria externă a României a atins pragul de 229,3 miliarde de euro în ianuarie
Datoria externă a României a crescut în ianuarie cu 1,9 miliarde de euro, semnalând presiuni suplimentare asupra echilibrelor financiare ale țării. Evoluția reflectă nevoia continuă de finanțare într-un context economic marcat de deficit bugetar ridicat și costuri de împrumut încă semnificative. România se împrumută mai mult: datoria externă a crescut în prima lună a anului […]
Bruxelles-ul promite o revoluție pentru startup-uri: companii înființate în 48 de ore, cu doar 100 de euro
Bruxelles-ul promite o revoluție pentru startup-uri: companii înființate în 48 de ore, cu doar 100 de euro
Uniunea Europeană pare să schimbe direcția în ceea ce privește sprijinul acordat startup-urilor, după ani în care accentul a fost pus mai degrabă pe reglementarea marilor companii tehnologice. Comisia Europeană urmează să prezinte o propunere amplă – „EU Inc.” – care ar putea simplifica radical înființarea firmelor în blocul comunitar. Proiectul, cunoscut sub numele de […]