Prima pagină » Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari

Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari

Moartea neașteptată a unui miliardar indian pornește un adevărat război pentru moștenirea de 3,6 miliarde de dolari
Moartea unui miliardar indian pornește un război pentru moștenire. Foto: Instagram/bollywoodbubble

Sunjay Kapur, un miliardar indian în vârstă de 53 de ani, a fost răpus de un infarct pe 12 iunie 2025, în timp ce juca polo la Surrey, Marea Britanie. Moștenitor al imperiului Sona Comstar, evaluat la aproximativ 3,6 miliarde de dolari, Kapur controla una dintre cele mai puternice companii de componente auto din India, cu zece fabrici la nivel global, inclusiv în India, China, Mexic și Statele Unite.

Pasionat de polo și parte din cercurile sociale elitiste din Delhi, Kapur era cunoscut și pentru prietenia sa cu Prințul William. A avut trei căsnicii: cu designerul Nandita Mahtani, apoi cu actrița de Bollywood Karisma Kapoor în anii ’90, iar din 2017 cu Priya Sachdev, fost model și antreprenoare.

Rani Kapur, mama lui Sunjay, în centrul disputei

La doar câteva săptămâni după moartea fiului său, familia Kapur a ajuns în atenția presei din cauza dezbaterilor privind succesiunea și controlul asupra companiei. Rani Kapur, mama lui Sunjay și fosta președintă a Sona Comstar, a trimis o scrisoare către consiliul de administrație al societății în data de 24 iulie, exprimând îndoieli legate de circumstanțele morții fiului său și recentelor numiri din companie.

În scrisoarea la care BBC a avut acces, Rani Kapur susține că decesul lui Kapur s-a petrecut în „circumstanțe extrem de suspecte și neexplicate”. Ea acuză, de asemenea, că a fost constrânsă să semneze documente-cheie în timp ce era afectată emoțional de pierderea fiului său.

Investigația oficială și reacțiile companiei

Biroul medicului legist din Surrey a confirmat, într-un răspuns pentru BBC, că autopsia a relevat că Sunjay Kapur a murit din cauze naturale, în special datorită hipertrofiei ventriculare stângi și a bolii ischemice cardiace. Ancheta a fost închisă, iar poliția a tratat cazul ca fiind „non-suspect”.

În replică, Sona Comstar a respins în mod ferm acuzațiile Rani Kapur și a precizat că aceasta nu a avut niciun rol direct sau indirect în companie cel puțin din anul 2019. Consiliul de administrație a respins solicitarea de amânare a adunării generale anuale (AGM) și, conform planului, l-a numit pe Priya Sachdev, soția lui Sunjay, ca director neexecutiv.

Compania a emis un avertisment legal către Rani Kapur, cerându-i să înceteze difuzarea „afirmațiilor false, răuvoitoare și cu efecte dăunătoare”.

Structura acționariatului și modul în care familia influențează afacerea

Sona Comstar este listată pe bursele din India sub simbolul Sona BLW, iar acțiunile publice reprezintă 71,98% din capital, deținute de instituții financiare, fonduri mutuale și bănci. Restul de 28,02% aparțin promotorilor prin firma Aureus Investments Pvt Ltd.

Potrivit documentelor deținute, Sunjay Kapur era singurul beneficiar al RK Family Trust, care controlează pachetul promoterilor prin Aureus Investments.

Conform avocatului Tushar Kumar, specialist în litigii corporative la Curtea Supremă a Indiei, Rani Kapur nu figurează ca acționar oficial și, prin urmare, nu are drept de vot, dar asocierea cu RK Family Trust și Aureus Investments rămâne neclară până la publicarea acordurilor relevante.

Problemele de succesiune la marile familii de afaceri indiene

Cazul familiei Kapur nu este unul singular în India, unde aproximativ 90% din companiile listate sunt controlate de familii, dar doar 63% au planuri de succesiune oficiale, conform unui studiu PwC.

Kavil Ramachandran, profesor la Indian School of Business, notează că multe afaceri de familie operează cu „ambiguități majore legate de proprietate, moștenire și momentul succesiunii.”

Ketan Dalal, consilier pentru structuri de proprietate în familii indiene, explică că lipsa meritocrației și a acordurilor clare generează conflicte între moștenitori, care de multe ori sunt imposibil de rezolvat amiabil după moartea patriarhului.

Exemple celebre de lupte pentru succesiune în India

Disputele familiale se regăsesc adesea în mass-media indiană. Mukesh Ambani, cel mai bogat om din Asia, a avut un conflict public cu fratele său mai mic în lupta pentru imperiul Reliance după moartea tatălui lor, fără testament. Pacea a fost mediată abia de mama lor, Kokilaben.

Alte bătălii au avut loc în Raymond Group și în familia Lodha, legate de imperii imobiliare cu proiecte precum Trump Tower din Mumbai.

Sandeep Nerlekar, fondatorul firmei de consultanță Terentia, arată impactul negativ:

„Cei care au păstrat controlul absolut au suferit. În final, compania are de pierdut, iar prețul acțiunilor și percepția despre viitorul ei scad.”

Soluții timpurii în planificarea succesiunii familiale

Unele familii au conștientizat semnele problemei după experiențe dureroase. Familia Bajaj a trecut printr-o dispută similară, soluționată printr-un plan clar de succesiune și împărțirea responsabilităților între membrii familiei, susținută de un consiliu de familie.

Godrej Group, una dintre cele mai vechi afaceri din India, a anunțat anul trecut o separare neobișnuit de pașnică a afacerilor sale de miliarde de dolari, aplicând principii riguroase de guvernanță corporativă.

Sandeep Nerlekar recomandă familiilor de afaceri:

„Trebuie să lucreze la planuri de succesiune bazate pe structuri de guvernanță, să ofere noului lider controlul necesar pentru creștere pe termen lung și să asigure pregătirea din timp a noii generații.”

Mukesh Ambani este unul dintre cei care au început de pe acum să pregătească generația următoare, investind timp în dezvoltarea copiilor săi.

Ramachandran subliniază:

„Succesiunea nu este ceva ce se decide peste noapte. Pregătirea familiei și a echipei de conducere pe parcursul unei perioade planificate este crucială.”

Alte articole importante
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025
Raportul dintre veniturile din taxe și contribuții sociale și Produsul Intern Brut a ajuns la 40,7% în Uniunea Europeană în 2025, față de 40,2% în anul precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. România s-a situat printre statele cu cele mai mici ponderi ale veniturilor fiscale în economie, cu un nivel de 29,3%, fiind depășită doar […]
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027
Marile companii americane de tehnologie se îndreaptă tot mai mult către piețele europene pentru a finanța investițiile masive în infrastructura de inteligență artificială, iar valul de emisiuni de obligațiuni ar putea ridica prețul finanțării pentru alte companii și pentru guvernele din regiune. Deși Europa a atras până acum volume mult mai mici decât Statele Unite, […]
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]