Motivele pentru care merg românii la psiholog: relațiile au devenit a doua cea mai mare sursă de suferință după anxietate

Datele adunate din peste 52.000 de selecții de teme de terapie arată că relațiile – de cuplu sau de prietenie – reprezintă unul dintre cele mai apăsătoare motive pentru care românii cer ajutor psihologic. Fenomenul este confirmat atât de terapeuți, cât și de multiple studii internaționale, în timp ce situația locală este accentuată de rate îngrijorătoare ale abuzului emoțional și violenței domestice.

Relațiile, motiv major de suferință pentru care românii apelează la psiholog

O analiză amplă realizată pe baza datelor colectate de platforma de terapie online Hedepy România arată că relațiile au devenit al doilea cel mai des întâlnit motiv pentru care românii solicită sprijin psihologic. Tendința se menține constantă în perioada 2022-2025 și este vizibilă în peste 52.000 de alegeri tematice făcute de utilizatori înaintea ședințelor.

Relațiile sunt depășite doar de anxietate. Stresul se află abia pe poziția următoare. Dinamica relațională este un factor decisiv în echilibrul emoțional. Mulți specialiștii observă că tot mai mulți clienți își leagă suferințele de dificultățile trăite în cuplu, în prietenii sau în interacțiunile apropiate.

Beijing a deschis un restaurant tematic care recreează atmosfera Chinei antice

19:07

Cum arată călătoria de două ore pe cel mai lung pod din lume VIDEO

18:36

Potrivit psihoterapeuților Hedepy, relațiile pot deveni atât un refugiu, cât și un spațiu al rănirii profunde. Mulți clienți raportează efecte precum teamă constantă, scăderea stimei de sine, dependență emoțională și burnout relațional. Însă, cel mai grav efect este legat de o fragilitate emoțională care se acutizează atunci când legătura cu partenerul este marcată de tensiuni, lipsă de empatie, distanțare sau comportamente abuzive.

Dezechilibrele din cuplu, tot mai prezente în ședințele de terapie

Terapeuții observă o creștere semnificativă a numărului de persoane care ajung în terapie din cauza relațiilor dezechilibrate. Printre situațiile raportate frecvent se află relațiile cu parteneri ce prezintă trăsături narcisice, despărțirile care provoacă prăbușiri emoționale, precum și relațiile în care unul dintre parteneri devine responsabil emoțional pentru celălalt, pierzându-și treptat limitele și autonomia.

În multe cupluri, unul dintre parteneri ajunge să preia rolul de „îngrijitor emoțional”. Asta în timp ce propriile nevoi sunt trecute în plan secund. Această dinamică, observată în tot mai multe ședințe, se asociază frecvent cu epuizare emoțională și pierderea sensului personal.

Tendințele din cabinete indică și diversificarea motivelor pentru care oamenii caută ajutor. Pe lângă teme clasice, apar tot mai des preocupări legate de leadership, ADHD, parenting și sprijin pentru identitate. De asemenea, cresc solicitările privind teme sensibile precum violența domestică, autovătămarea și dificultățile cu care se confruntă tinerii LGBTQIA+.

Cercetările internaționale confirmă impactul direct al relațiilor asupra sănătății mintale

Studiile realizate la nivel global întăresc ceea ce terapeuții observă în practică. De cele mai multe ori, calitatea relațiilor influențează direct starea psihică, nivelul de stres și chiar sănătatea cognitivă.

Un studiu publicat în Psychological Science în 2025, care a analizat un eșantion de 303 adulți, arată că satisfacția din cuplu este corelată cu o stare mintală mai bună și cu o funcționare cognitivă mai eficientă. Relațiile armonioase reduc stresul cotidian și susțin o mai bună reziliență emoțională.

O altă cercetare din The Family Journal, realizată tot în 2025 pe 3.447 de tineri adulți, confirmă o legătură bidirecțională între depresie și calitatea relației. Suferința trăită în relație poate declanșa episoade depresive. În timp ce depresia reduce conectivitatea emoțională, scade satisfacția în cuplu și amplifică conflictul.

România: abuzul emoțional și violența domestică, cifre care trag un semnal de alarmă

O parte importantă din problemele aduse în terapie țin de relații marcate nu doar de neînțelegeri, ci de forme de abuz emoțional. În România, violența în relații este o realitate mult mai răspândită decât se discută public.

Un raport al Friedrich-Ebert-Stiftung România, bazat pe sondajul european Eurostat, arată că în perioada 2020-2024 aproape 49% dintre femeile care au avut un partener au experimentat o formă de violență. Fie ea psihologică, fizică sau sexuală. Procentul depășește media europeană și pune România în fruntea clasamentului negativ privind abuzurile în cuplu.

Violența psihologică este cea mai frecventă. Aproape 46% dintre femeile din România declară că au fost supuse comportamentelor de control, manipulare, intimidare sau umilire. Așadar, abuzul emoțional este profund înrădăcinat și încă insuficient recunoscut.

În mediul rural, situația este chiar mai gravă. Pragul trece de 50%, ceea ce face ca România să fie primul stat din Uniunea Europeană în privința prevalenței violenței în relații.