Generația Z pare să rescrie regulile jocului în lumea muncii: din ce în ce mai mulți tineri refuză să accepte roluri de conducere, preferând să își păstreze sănătatea mintală și echilibrul între viața personală și cea profesională. Specialiștii în cultura organizațională avertizează că acest fenomen, numit „conscious unbossing”, ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru liderii din mediul corporatist, arată Business Insider.

Dacă generațiile anterioare păreau extrem de interesate de o ascensiune predictibilă și clară în ierarhia profesională, pentru Gen Z, bunăstarea personală are prioritate în comparație cu titluri, putere sau salarii mari. 

De la „divorțul conștient” la asumarea „conștientă a unui rol subordonat”

Inspirat din expresia popularizată de Gwyneth Paltrow – „conscious uncoupling” – care descria o despărțire asumată și echilibrată, „conscious unbossing” reflectă o alegere conștientă a tinerilor de a nu urca pe scara ierarhică doar de dragul carierei.

Rusii introduc controale la smartphone. Verificări obligatorii în stațiile de metrou

21:44

SUA accelerează mineritul în Alaska și cumpără 10% din Trilogy Metals. Un drum industrial spre resursele critice, în proiect

21:09

Potrivit companiei de consultanță Development Dimensions International, Gen Z este de 1,7 ori mai predispusă decât generațiile anterioare să evite rolurile de conducere pentru a-și proteja starea de bine.

Megan Dalla-Camina, fondatoarea programului Women Rising, spune că tinerii din această generație „pun întrebări mai bune, pe care poate mulți dintre noi le-am gândit în tăcere de ani de zile”. Ei pun sub semnul întrebării modelele tradiționale de putere și refuză să-și sacrifice viața pentru a se conforma unor standarde de leadership considerate învechite.

Nu salariul, ci sensul muncii contează

Managerii sunt din ce în ce mai stresați, pozițiile lor sunt adesea primele vizate în restructurări, iar pentru mulți tineri, beneficiile financiare nu compensează presiunea psihică.

Julie Lee, psiholog clinician în Boston, observă că Gen Z „face un pas în spate, pentru a construi o carieră sustenabilă pe termen lung, într-un context în care burnout-ul a devenit extrem de frecvent”.

În plus, Kathryn Landis, coach executiv și profesor la NYU, explică faptul că tinerii pun preț pe autonomie, flexibilitate, transparență și colaborare. Nu sunt motivați de ierarhii sau competiție, ci de impactul social al muncii lor. Chiar și pozițiile mai bine plătite sunt respinse dacă activitatea nu le oferă un sens.

Ce înseamnă acest trend pentru companii?

Pe măsură ce Gen Z devine o parte tot mai importantă a forței de muncă globale, companiile care ignoră aceste preferințe riscă să piardă talente valoroase. Cultura organizațională trebuie regândită: mai puțin control, mai multă autonomie, mai puțină presiune, mai mult sens.