Cercetătorii analizează de ani buni regiunile unde oamenii ajung la 90 și chiar 100 de ani fără bolile cronice specifice vârstei. Aceste locuri, numite „zonele albastre”, oferă un model rar al unei vieți lungi și sănătoase și dezvăluie combinația unică de factorii care fac posibilă această performanță.
Conceptul de „zonă albastră” a apărut în urma misiunilor de cercetare realizate de exploratorul Dan Buettner. Acesta a studiat zeci de comunități din jurul lumii începând cu anul 2004. În urma acestor studdii, el a identificat cinci regiuni unde procentul de centenari depășește de zece ori media americană. Mai mult, stilul de viață al locuitorilor urmează un tipar aproape identic, în ciuda faptului că zonele se află pe continente diferite.
Aceste locuri au o documentație demografică solidă, de la registre de nașteri la certificate de deces, confirmând vârstele înaintate ale locuitorilor. Cele mai comune indicii care ies în evidență sunt stresul redus, legăturile sociale constante, o viață activă fără sporturi extreme și un scop personal clar.
În toate cele cinci zone analizate, cercetătorii au remarcat același tipar de mobilitate naturală. Oamenii merg mult pe jos, își petrec zilele în activități casnice sau de grădinărit și nu își petrec timpul liber în fața ecranelor. Obiceiurile alimentare sunt la fel de definitorii. Mulți locuitori consumă în principal fasole, cereale integrale, legume, fructe și foarte puține produse animale.
Arhipelagul Okinawa este un reper global al longevității de multe decenii. Femeile de aici trăiesc mai mult decât orice altă populație studiată, iar stilul lor alimentar se bazează pe cartofi dulci, soia, turmeric și goya, un pepene amar tradițional.
Un rol esențial îl joacă „moai”, grupurile sociale formate în copilărie și păstrate întreaga viață. Aceste grupuri oferă sprijin emoțional și stabilitate, reduc stresul zilnic și creează un sentiment permanent de apartenență.
Locuitorii din Okinawa trăiesc într-un ritm lent. Aceștia mănâncă doar până simt că sunt 80% sătui și își mențin activitatea fizică într-un mod natural, fără presiunea performanței.
Insula Ikaria este cunoscută pentru incidența foarte scăzută a bolilor cardiovasculare și a demenței. Locuitorii urmează o dietă mediteraneană autentică, bazată pe legume, ulei de măsline, fructe, plante aromatice și un consum moderat de vin local.
Viața lor este marcată de mișcare constantă, ore regulate de somn și o cultură a socializării care menține sănătatea mentală pe termen lung. Aici, oamenii nu se grăbesc niciodată, iar această rutină blândă pare să fie un element central al longevității.
În zonele montane ale Sardiniei trăiesc cei mai mulți bărbați centenari din lume. Activitatea lor zilnică include urcatul dealurilor, lucrul cu animalele și mersul pe teren accidentat. Acest lucru le menține mobilitatea și sănătatea articulațiilor până la vârste extreme.
Dieta lor tradițională include brânzeturi locale, pâine integrală, fructe, legume și foarte puțină carne, alături de vin roșu bogat în antioxidanți.
Peninsula Nicoya oferă combinația rară dintre apă natural filtrată, alimentație tradițională pe bază de porumb, fasole și dovleac și o cultură în care familia și vecinii au un rol central.
Locuitorii au un un scop personal pe care îl urmăresc indiferent de vârstă. Acesta le oferă motivație, claritate și reziliență în fața problemelor de zi cu zi.
La Loma Linda, mulți locuitori sunt adventiști de ziua a șaptea și respectă un stil de viață disciplinat. Dieta lor este predominant vegetariană, iar rutina zilnică include mișcare, odihnă regulată și evitarea alimentelor procesate.
Comunitatea rămâne unită, iar sprijinul social reprezintă un element constant al longevității. Cercetările arată că locuitorii trăiesc în medie cu circa zece ani mai mult decât restul populației americane.