Prima pagină » Nebunia păpușilor Labubu a ajuns și în România. Marketingul din spatele succesului jucăriei-monstru

Nebunia păpușilor Labubu a ajuns și în România. Marketingul din spatele succesului jucăriei-monstru

Nebunia păpușilor Labubu a ajuns și în România. Marketingul din spatele succesului jucăriei-monstru
Labubu, prins că păcălește statul și face evaziune fiscală. Foto: Facebook

Labubu nu mai este doar o jucărie de pluș – este un fenomen global, un simbol al noii generații de consumatori și un exemplu de manual despre cum se construiește un trend viral cu impact economic uriaș. De la prețuri de câțiva dolari la licitații de peste 150.000 de dolari, Labubu a devenit nu doar cel mai dorit accesoriu pentru gențile de lux, ci și o revelație pentru marketerii din întreaga lume. România nu putea lipsi din acest vârtej: isteria Labubu a ajuns și aici, cu prețuri amețitoare și cozi virtuale pe rețelele sociale.

Povestea Labubu: Cum a început totul

Creată în 2015 de artistul din Hong Kong Kasing Lung, păpușa Labubu a pornit ca un personaj din seria „The Monsters”, fiind inițial destinată copiilor. Totul s-a schimbat radical în 2018, când Pop Mart, gigantul chinez al jucăriilor, a preluat distribuția și a transformat Labubu într-un brand global, mizând pe o strategie de marketing revoluționară: „blind box” – cutii misterioase, în care nu știi ce model primești până nu deschizi ambalajul.

Pop Mart a generat venituri de peste 13 miliarde de yuani în 2024 și s-a extins rapid pe piețe noi precum Italia și Spania, iar România a devenit rapid parte din această isterie globală

Labubu în România: De la TikTok la rafturile magazinelor de lux

Nebunia Labubu a ajuns  și în România, unde a devenit un must-have pentru fashionistele care își doresc cel mai cool accesoriu pentru geantă. Pe TikTok, Instagram și Facebook, tinerele și nu numai se filmează deschizând cutiile misterioase, iar colecțiile personale devin tot mai impresionante.

România nu face opinie separată: „Cu cât ai pus mai mulți pe geantă, cu atât mai glamour ești”, spun influencerii locali, iar fenomenul a fost alimentat și de vedete autohtone precum Andreea Bostănică, care pregătește chiar o piesă inspirată de Labubu. La o primă privire pe site-urile de specialitate, un set de două jucării replică de 16 cm costă 139 de lei, iar o figurină de 17 cm ajunge la 82 de lei. Cele originale pot ajunge și la prețuri de 400 de lei.

Pe de altă parte, la nivel internațional, modelele rare, vânate de colecționari, pot ajunge la prețuri exorbitante. În 2025, o păpușă Labubu de dimensiuni umane (131 cm) a fost vândută la o licitație din Beijing cu 1,08 milioane de yuani (peste 150.000 de dolari), stabilind un nou record pentru o jucărie de colecție

De ce a explodat fenomenul Labubu? Psihologia din spatele isteriei

Ce face ca o jucărie aparent banală să devină virală și să atingă prețuri de lux? Răspunsul stă în combinația de nostalgie, exclusivitate, element de surpriză și apartenență la comunitate.

  • Blind box: Faptul că nu știi ce model primești a transformat achiziția într-un joc de noroc, alimentând dorința de a cumpăra din nou și din nou pentru a completa colecția.
  • Ediții limitate și rare: Modelele speciale, lansate în serii mici, au generat o piață secundară cu prețuri exorbitante și o adevărată vânătoare de comori.
  • Colaborări cu vedete și influenceri: O singură postare virală a generat o creștere de 33 de ori a mențiunilor pe rețelele sociale în 2024, iar colaborarea cu branduri de bijuterii sau modă a consolidat statutul de obiect de lux.
  • Expansiune internațională: Pop Mart a generat venituri de peste 13 miliarde de yuani în 2024 și s-a extins rapid în piețe noi precum Italia, Spania și România, unde isteria Labubu a prins rădăcini adânci.
  • Gamificarea experienței de cumpărare: Cozi interminabile, campări în fața magazinelor și chiar suspendarea vânzărilor în UK din motive de siguranță – toate acestea au crescut și mai mult dorința de a deține un Labubu

Labubu în cifre: Viralizare, mențiuni și impact global

Între 1 ianuarie și 20 mai 2025, au existat aproximativ 876.000 de mențiuni ale Labubu pe canale media și sociale, de la presa digitală la X, Reddit, Douyin, Pinterest, YouTube și multe altele. Primul vârf semnificativ a fost pe 24 aprilie, odată cu lansarea colecției „Big into Energy”, iar cel mai mare vârf din 2025 a fost pe 13 mai, când colecția a fost reaprovizionată, determinând Pop Mart UK să suspende temporar vânzările din cauza cererii uriașe.

Chiar dacă volumul total al mențiunilor în 2025 este cu 11% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, acest lucru se datorează unui vârf de 33 de ori mai mare în septembrie 2024, când două postări virale pe X au declanșat isteria globală. Mențiunile au crescut de 13 ori peste medie și pe 22 noiembrie 2024, după lansarea colecției Labubu Baby, în colaborare cu brandul thailandez RAVIPA.

Mișcarea „kidult”: De ce adulții cumpără Labubu?

Labubu a devenit simbolul mișcării „kidult”, adulții care integrează joaca în viața de zi cu zi. Potrivit unui studiu, kidults ar putea genera o treime din totalul vânzărilor de jucării din UE până în 2034. Raportul Toy Association din SUA arată că 49% dintre părinții americani colecționează sau se joacă deja cu jucării, iar joaca la adulți reduce stresul, stimulează creativitatea și îmbunătățește funcțiile creierului.

Labubu ca obiect de artă și investiție

Interesul pentru păpușile Labubu, mai ales cele de dimensiuni mari, a crescut exponențial. O figurină din fibră de sticlă, unică în lume, a fost vândută la licitație cu peste 150.000 de dolari, plasând Labubu printre cele mai scumpe jucării vândute vreodată la nivel global. Acest succes a transformat Labubu dintr-o jucărie de colecție într-un obiect de artă de lux și o investiție dorită de colecționari.

Lecții pentru marketeri: Cum creezi un fenomen global

Labubu a demonstrat că:

  • Jucăriile nu mai sunt doar pentru copii: Nostalgia și dorința de joacă la adulți pot genera piețe uriașe.
  • Viralizarea socială este esențială: Trendurile se nasc și cresc pe rețelele sociale, iar colaborările cu vedete pot schimba regulile jocului.
  • Surpriza și raritatea vând: Limitarea accesului, edițiile speciale și elementul de surpriză cresc nu doar vânzările, ci și loialitatea față de brand.
  • Comunitatea contează: O bază de fani activi, care împărtășesc experiențe online, poate transforma orice produs într-un fenomen

Labubu nu este doar o jucărie, ci o lecție despre cum poți transforma un produs aparent banal într-un fenomen economic și cultural cu impact global. Cu o strategie de marketing inovatoare, prețuri care sfidează orice logică și o comunitate de fani loiali, Labubu a devenit cel mai dorit accesoriu al momentului, un simbol al generației TikTok și un caz-școală pentru orice marketer care vrea să cucerească lumea.

Alte articole importante
Bursa de Valori București a închis pe plus în cea mai mare parte a indicilor.. Tranzacțiile au ajuns la aproape 76 de milioane de lei
Bursa de Valori București a închis pe plus în cea mai mare parte a indicilor.. Tranzacțiile au ajuns la aproape 76 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de tranzacționare de joi, 29 octombrie, cu evoluții pozitive pentru majoritatea indicilor, în timp ce valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 75,94 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 14,21 milioane de euro. Indicele principal BET a crescut cu 0,47%, până la 34.822,49 de puncte. Majoritatea indicilor […]
Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari
Macroeconomie
Rectificarea bugetară întârziată ar putea costa economia până la 15 milioane de lei pe zi. Statul riscă penalități și dobânzi mai mari
Amânarea rectificării bugetare ar putea genera costuri economice de 10–15 milioane de lei pe zi, echivalentul a 300–450 de milioane de lei lunar, prin acumularea restanțelor către companii, creșterea cheltuielilor de finanțare și aplicarea penalităților pentru plățile întârziate. Potrivit unei analize realizate de Frames, întârzierile riscă să afecteze în special firmele de construcții și furnizorii […]
Vânzarea bunurilor personale pe platformele online poate atrage taxe. Ce trebuie să știe persoanele fizice
Piață de Capital - Fonduri
Vânzarea bunurilor personale pe platformele online poate atrage taxe. Ce trebuie să știe persoanele fizice
Vânzarea ocazională a hainelor, mobilierului sau a altor obiecte personale de care proprietarii nu mai au nevoie este, în principiu, neimpozabilă în România. Situația se poate schimba însă atunci când tranzacțiile sunt realizate cu regularitate și continuitate, în scopul obținerii de venituri. În anumite condiții, acestea pot genera obligații privind impozitul pe venit și contribuțiile […]
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Macroeconomie
Harghita, în topul mondial al poveștilor de turism sustenabil. Gastronomia și tradițiile locale, promovate internațional
Județul Harghita a fost inclus în selecția internațională TOP 100 Stories 2026, realizată de organizația Green Destinations, pentru un program care transformă gastronomia tradițională, produsele locale și obiceiurile comunităților în resurse pentru dezvoltarea turismului sustenabil. Recunoașterea, anunțată joi de Visit Harghita, evidențiază modul în care patrimoniul cultural poate fi valorificat turistic fără pierderea autenticității și […]
Bursa de Valori București a închis pe plus ședința de miercuri. Tranzacțiile au depășit 96 de milioane de lei
Piață de Capital - Fonduri
Bursa de Valori București a închis pe plus ședința de miercuri. Tranzacțiile au depășit 96 de milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat în creștere ședința de tranzacționare de miercuri, 28 octombrie, într-o zi în care valoarea totală a tranzacțiilor a ajuns la 96,22 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 17,99 milioane de euro. Evoluția pozitivă a fost reflectată de toți indicii principali ai pieței, cele mai importante creșteri fiind înregistrate […]
Starea de alertă la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie în noiembrie
Macroeconomie
Starea de alertă la Cernavodă, prelungită cu 30 de zile. Riscuri pentru alimentarea cu energie în noiembrie
Starea de alertă privind funcționarea Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă a fost prelungită cu 30 de zile, printr-o hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, publicată miercuri seara în Monitorul Oficial. Decizia are la bază menținerea nivelurilor scăzute ale Dunării și riscurile pentru echilibrarea Sistemului Electroenergetic Național, în condițiile în care repunerea în funcțiune a Unităților […]