Noul papă are planuri economice mari. Ștergerea datoriilor și reformarea planului de pensii al Vaticanului, puncte fierbinți pe agendă

Proaspăt numit în fruntea Bisericii Catolice, noul papă se va vedea nevoit să rezolve deficitul estimat al Sfântului Scaun la 83,5 milioane de euro, precum și să consolideze viitorul Planului de pensii al Vaticanului, despre al cărui „dezechilibru” a avertizat predecesorul său, Papa Francisc.

În a doua zi a Conclavului, cei 133 de cardinali reuniți în Capela Sixtină l-au numit pe americanul Robert Francis Prevost noul papă, iar acesta și-a luat numele de Leon al XIV-lea. Noul pontif se confruntă cu diverse provocări de natură pastorală și geopolitică, dar și economia va fi o prioritate pe agenda sa.

Principala sa provocare este curățarea datoriilor Vaticanului. Conform celui mai recent buletin economic al Secretariatului pentru Economie, conturile Vaticanului au înregistrat un deficit de 83,5 milioane de euro, deși cifra este pentru anul financiar 2023 (cel mai recent publicat). De asemenea, va trebui să abordeze viitorul Planului de Pensii al Vaticanului, despre al cărui „dezechilibru” a avertizat Francisc într-o scrisoare fără precedent adresată Colegiului Cardinalilor, prefecților și celor responsabili de Curia Romană în noiembrie anul trecut.

Active de peste 1,7 miliarde de euro scoase la vânzare. Ce arată explozia pieței bunurilor aflate în dificultate. Valoarea activelor din „distress” aproape s-a dublat în doar câteva luni

11:32

Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare

09:55

Trei reduceri consecutive ale salariilor cardinalilor în 2022, 2023 și 2024

În aceeași scrisoare, Papa argentinian a reafirmat necesitatea promovării unui „deficit zero” pentru a echilibra bugetul Vaticanului, procedând astfel după ce și-a semnalat clar intențiile pe tot parcursul papalității sale, de la crearea Secretariatului pentru Economie în 2013 (un fel de Minister al Economiei) până la „ajustări” ale salariilor Curiei. Aceste măsuri trebuie acum finalizate de succesorul său, Leon al XIV-lea.

Mai exact, Francisc a implementat trei reduceri consecutive ale salariilor cardinalilor în 2022, 2023 și 2024. Acestea nu sunt singurele ajustări pe care a trebuit să le facă, deoarece în aprilie 2021, încă în mijlocul pandemiei, a decretat o reducere de 10% a salariilor membrilor Colegiului Cardinalilor, precum și o reducere de 8% a salariilor superiorilor mai multor departamente ale Vaticanului (practic toți fiind clerici). Preoții și călugărițele și-au văzut salariile reduse cu 3%.

Problemele financiare cu care trebuie să se confrunte noul papă

Conform „Raportului privind situațiile financiare consolidate” al Secretariatului pentru Economie, deficitul a crescut cu 5 milioane de euro față de 2022, ajungând la cele 83,5 milioane de euro menționate anterior, în ciuda „performanței pozitive a veniturilor operaționale ca urmare a unei gestionări mai eficiente” (1,152 miliarde de euro generate față de cheltuieli de 1,2356 miliarde de euro). Aceasta, potrivit Secretariatului pentru Economie, a fost „insuficientă” pentru a compensa „impactul inflației”. În acest sens, față de 2022, Vaticanul nu a beneficiat de un venit extraordinar de 114,7 milioane de euro care să compenseze deficitul din acel an. Sfântul Scaun a sperat că „performanța bună a piețelor financiare ar putea atenua deficitul structural”.

În orice caz, excluzând cele două spitale ale Sfântului Scaun, Vaticanul a obținut un rezultat financiar pozitiv de 34,8 milioane de euro (18,1 milioane de euro în 2022). Conform documentului menționat anterior, veniturile ordinare ale Vaticanului au ajuns la 483,7 milioane de euro în 2023. Aceasta este cu 33,3 milioane de euro mai mult decât în ​​anul precedent, care a fost de 450,4 milioane de euro. Printre elementele notabile se numără profiturile generate de activele imobiliare și de activitățile comerciale și de servicii. Această sumă a totalizat 205,3 milioane de euro în 2023 (183,3 milioane de euro în 2022). La acestea se adaugă donațiile externe, care au scăzut ușor la 217,6 milioane de euro, precum și contribuțiile diverselor entități conexe (15 milioane de euro de la Statul Vatican) și venituri financiare de 45,8 milioane de euro.

Pensiile – încă un punct fierbinte pentru noul papă

O altă provocare majoră în domeniul economic este cea a pensiilor, în special Planul de pensii al Vaticanului. În scrisoarea sa din noiembrie, Francisc l-a numit pe camerlengo-ul irlandez și cardinalul Kevin Farrell administrator unic pentru a aborda „un deficit semnificativ”, după cum spunea predecesorul lui Leon al XIV-lea. El a adăugat, de asemenea, că, în urma mai multor studii realizate de experți independenți, se poate vorbi despre „un dezechilibru grav și potențial” în bilanțul său. Un decalaj tot mai mare care l-a determinat pe Francisc să emită un avertisment serios: „Sistemul actual nu poate garanta pensii pentru generațiile viitoare pe termen mediu”. În 2022, cel mai înalt oficial financiar al Sfântului Scaun a estimat datoriile acumulate ale Planului la 631 de milioane de euro. În 1993, când a fost fondat, acesta abia atingea 5 milioane de euro, potrivit presei specializate.

Cetatea Vaticanului, cel mai mic stat suveran din lume, cu o suprafață de doar 0,49 kilometri pătrați și o populație de aproximativ 800 de locuitori, are aproximativ 4.500 de angajați, conform estimărilor presei internaționale, cum ar fi Associated Press (AP). Dintre aceștia, aproximativ 3.100 lucrează în Curia Romană, iar restul în birourile Sfântului Scaun, în Muzeele Vaticanului și în alte clădiri oficiale.

Asociația Angajaților Laici ai Vaticanului (ADLV), asociația care reprezintă peste 800 de angajați laici ai Sfântului Scaun, a publicat o declarație săptămâna aceasta în care a menționat că sistemul de pensii este din nou în discuție și și-a reiterat întrebările cu privire la cine a certificat oficial „dezechilibrul” Fondului. În acest sens, a fost menționat faptul că „angajații, prin contribuțiile lor, doresc să fie informați cu privire la evoluția economiilor lor, în special în ceea ce privește aspectele cele mai critice”. Cu toate acestea, ei și-au exprimat deplina încredere în „acțiunile înțelepte ale Cardinalului Camerlengo și ne supunem deciziilor sale” (acesta a fost numit de Francisc ca unic administrator). Ca răspuns la acest raport, asociația menționată anterior a adăugat că „în această perioadă de tranziție delicată, și noi așteptăm să înțelegem cum va evolua situația, inclusiv în ceea ce privește pensiile, pentru a decide apoi cum să procedăm cu inițiativele noastre”.