În contextul provocărilor tot mai stringente legate de schimbările climatice și eficiența energetică, inovațiile tehnologice reprezintă o soluție esențială pentru un viitor sustenabil. O vopsea revoluționară, capabilă să reducă temperatura clădirilor cu până la 20°C, promite să transforme modul în care gestionăm confortul termic urban. Această invenție nu doar că va contribui la reducerea consumului de energie pentru răcire, ci va avea un impact durabil asupra aspectului și funcționării orașelor, schimbând pentru totdeauna peisajul urban și modul în care trăim în medii mai răcoroase și mai prietenoase cu mediul.
O echipă internațională de cercetători a făcut un pas uriaș în lupta împotriva efectului de insulă de căldură urbană, folosind inteligența artificială pentru a dezvolta o vopsea specială care poate menține clădirile cu 5 până la 20 de grade Celsius mai răcoroase decât vopselele convenționale, chiar și sub soarele arzător al amiezii.
Folosind tehnici avansate de învățare automată, cercetători din Statele Unite, China, Singapore și Suedia au reușit să formuleze noi tipuri vopsele care reflectă mult mai eficient razele solare . Studiul, publicat în revista științifică Nature, arată cum inteligența artificială poate accelera procesul de cercetare și dezvoltare în domeniul științei materialelor, depășind metodele tradiționale bazate pe încercări și erori.
Această tehnologie nu se limitează doar la clădiri: vopseaua poate fi aplicată și pe automobile, trenuri, echipamente electrice sau alte obiecte care necesită răcire, oferind un avantaj considerabil într-o lume în încălzire continuă.
Potrivit cercetărilor, aplicarea acestei vopsele pe acoperișul unui bloc cu patru etaje situat într-un oraș cu climă fierbinte, precum Rio de Janeiro sau Bangkok, ar putea genera economii anuale de aproximativ 15.800 kWh, scrie The Guardian. Extinzând această tehnologie la 1.000 de astfel de clădiri, s-ar putea economisi suficientă energie pentru a alimenta peste 10.000 de aparate de aer condiționat timp de un an întreg.
Profesorul Yuebing Zheng de la Universitatea din Texas, co-autor al studiului, a declarat:
„Cadrul nostru de învățare automată reprezintă un salt semnificativ în proiectarea meta-emitorilor termici. Prin automatizarea procesului și extinderea spațiului de design, putem crea materiale cu performanțe superioare, care anterior erau de neimaginat.”
El a explicat că ceea ce în trecut dura o lună de muncă pentru a concepe un nou material, acum se realizează în câteva zile datorită AI.
„Acum urmăm indicațiile generate de învățarea automată privind structura și tipul de materiale de folosit, obținând rezultatul corect fără a mai trece prin numeroase cicluri de testare și fabricare.”
Dr. Alex Ganose, lector în chimie la Imperial College London, care utilizează și el AI pentru proiectarea materialelor, a adăugat:
„Lucrurile evoluează foarte rapid în acest domeniu. În ultimul an, au apărut numeroase startup-uri care folosesc AI generativ pentru materiale.”
El a subliniat că procesul tradițional de creare și testare a unui material implică calcularea a milioane de combinații posibile, iar AI permite oamenilor de știință să depășească limitele anterioare de putere computațională. Mai mult, procesul poate fi inversat: cercetătorii pot spune AI-ului ce proprietăți doresc să obțină, iar algoritmul generează materialele potrivite.
Această descoperire face parte dintr-un val mai larg de inovații în care inteligența artificială accelerează cercetarea în domenii diverse, de la motoare electrice fără metale rare, create de compania britanică MatNex, până la materiale pentru captarea carbonului și baterii mai eficiente. Microsoft, de exemplu, a lansat instrumente AI pentru a ajuta cercetătorii să proiecteze rapid materiale anorganice folosite în panouri solare și implanturi medicale.
Pe măsură ce temperaturile globale cresc și nevoia de răcire devine tot mai stringentă, această vopsea inteligentă poate reprezenta o soluție sustenabilă pentru reducerea consumului energetic și a emisiilor de carbon. Prin combinarea tehnologiei AI cu știința materialelor, cercetătorii deschid calea către un viitor în care orașele vor fi mai răcoroase, iar impactul asupra mediului va fi diminuat.
Această inovație promite să schimbe modul în care ne protejăm clădirile și echipamentele de căldură, oferind o alternativă inteligentă și eficientă la metodele tradiționale de răcire.