Prima pagină » Pericolul ascuns al inteligenței artificiale: Cum afectează IA gândirea critică, memoria și limbajul

Pericolul ascuns al inteligenței artificiale: Cum afectează IA gândirea critică, memoria și limbajul

Pericolul ascuns al inteligenței artificiale: Cum afectează IA gândirea critică, memoria și limbajul
Cum văd românii inteligența artificială în 2025: oportunitate economică sau risc social

O cercetare recentă realizată de experți de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) aruncă o lumină îngrijorătoare asupra impactului inteligenței artificiale (AI) asupra capacităților cognitive umane. Studiul arată că utilizarea chatboților AI, precum ChatGPT, poate reduce activitatea cerebrală și împiedica dezvoltarea gândirii critice, a memoriei și a abilităților lingvistice.

Cum afectează AI creierul uman?

Cercetătorii de la MIT au monitorizat 54 de participanți împărțiți în trei grupuri: un grup care a scris eseuri cu ajutorul ChatGPT, un altul care a folosit motoare de căutare online pentru documentare și un grup care s-a bazat exclusiv pe propriile resurse mentale. În timpul procesului, participanții au fost supuși unor electroencefalograme (EEG) pentru a măsura activitatea cerebrală.

Rezultatele au fost clare: cei care au folosit ChatGPT au avut o activitate cerebrală semnificativ mai scăzută comparativ cu cei care s-au bazat doar pe propriul creier.

„Performanța grupului AI a fost inferioară la toate nivelurile: neural, lingvistic și de evaluare,” au precizat cercetătorii, citați de The Guardian.

Mai mult, conectivitatea cerebrală a scăzut proporțional cu gradul de sprijin extern, fiind cea mai redusă în cazul utilizatorilor de chatboți AI.

În mod particular, s-a observat o diminuare a undelor „theta”, asociate cu învățarea și formarea memoriei. Studiul explică acest fenomen prin faptul că o parte din „gândirea și planificarea umană” a fost „delegată” inteligenței artificiale.

Diferența față de utilizarea motoarelor de căutare

Interesant este faptul că utilizarea motoarelor de căutare a avut un impact mult mai redus asupra activității cerebrale și performanței. Participanții care au folosit aceste instrumente au avut niveluri de implicare cerebrală și capacitate de reamintire apropiate de cele ale persoanelor care au scris fără ajutor tehnologic.

În schimb, 83% dintre cei care au folosit chatbotul AI nu au reușit să ofere niciun citat corect din eseurile scrise, comparativ cu aproximativ 10% în celelalte grupuri. Aceasta indică faptul că utilizatorii de AI fie nu s-au implicat suficient în material, fie nu au reținut informațiile.

„Mușchii cognitivi” în pericol

Rezultatele acestui studiu vin să confirme temerile tot mai mari privind efectele negative ale AI asupra creierului uman. Un alt studiu realizat de Microsoft și Carnegie Mellon, publicat în februarie, a arătat că angajații care folosesc AI raportează o scădere a gândirii critice. Autorii avertizează că utilizarea excesivă a AI poate duce la „atrofierea mușchilor cognitivi”, lăsând creierul nepregătit pentru momentele în care este nevoie de efort mental.

Nataliya Kosmyna, cercetătorul principal al studiului MIT, a subliniat că aceste descoperiri indică „o problemă urgentă legată de scăderea probabilă a abilităților de învățare” în rândul celor care folosesc frecvent instrumentele AI la școală sau la locul de muncă.

Chiar dacă grupul care a folosit AI a avut voie să se sprijine pe chatbot în primele trei eseuri, în ultima sesiune li s-a cerut să lucreze doar cu propriile resurse mentale. Cu toate acestea, aceștia au continuat să manifeste niveluri scăzute de memorie și gândire critică, ceea ce indică faptul că „utilizatorii frecvenți de AI evită adesea o implicare profundă cu materialul, ceea ce duce la ‘atrofierea abilităților’ în sarcini precum brainstorming-ul și rezolvarea problemelor”.

Eseuri uniforme și riscuri pe termen lung

Eseurile realizate cu ajutorul ChatGPT au fost, de asemenea, caracterizate printr-o uniformitate izbitoare, repetând teme și limbaj similare. Cercetătorii avertizează că utilizarea pe scară largă a chatboților AI poate crește „datoria cognitivă” în rândul elevilor și studenților, generând costuri pe termen lung, precum diminuarea spiritului critic, vulnerabilitatea crescută la manipulare și scăderea creativității.

Profesorii trag semnale de alarmă

Cadrele didactice semnalează deja o creștere alarmantă a fenomenului de fraudă academică prin utilizarea AI. Un sondaj realizat în februarie de Higher Education Policy Institute a relevat că 88% dintre studenții din Marea Britanie folosesc chatboți AI pentru a-și susține evaluările și procesul de învățare, iar 18% au copiat direct texte generate de AI în lucrările lor.

Alte articole importante
Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală
Companii
Se complică situația în energie: Rompetrol ar putea opri două rafinării-cheie din România, sub presiunea fiscală
Rafinăriile Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, operate de Rompetrol Rafinare și deținute de Grupul KMG International, ar urma să își suspende activitatea pentru aproximativ 30 de zile, începând din luna februarie, potrivit surselor din industrie. Informația nu a fost confirmată oficial până în acest moment, însă vine într-un context tensionat, marcat de presiuni fiscale crescute […]
Rusia intenționează să construiască o centrală nucleară pe Lună: s-au aflat detalii
Rusia intenționează să construiască o centrală nucleară pe Lună: s-au aflat detalii
Luna este din ce în ce mai mult văzută ca o platformă pentru prezența umană pe termen lung dincolo de Pământ. Proiectul își propune să furnizeze energie programului lunar rusesc și unei stații științifice comune ruso-chineze. Rusia are planuri de a construi o centrală electrică pe Lună Federația Rusă intenționează să amplaseze o centrală nucleară pe […]
La ce să ne așteptăm în 2026: Pariurile marilor brokeri pe S&P 500 și economia globală
La ce să ne așteptăm în 2026: Pariurile marilor brokeri pe S&P 500 și economia globală
Anul 2026 se conturează drept unul de continuare a raliului de pe piețele financiare, potrivit previziunilor marilor case de brokeraj internaționale. Un sondaj realizat de Reuters arată că investitorii mizează în continuare pe inteligența artificială, pe scăderea costurilor de finanțare și pe o reziliență surprinzătoare a economiei globale, în pofida riscurilor persistente legate de inflație, […]
ANALIZĂ
Cum vor transforma AI-ul și roboții criminalitatea și aplicarea legii
Cum vor transforma AI-ul și roboții criminalitatea și aplicarea legii
AI-ul și robotica sunt pe cale să revoluționeze atât modul în sunt comise infracțiunile, cât și modul în care autoritățile le combat. Noile instrumente digitale promit să ofere forțelor de ordine o eficiență fără precedent, în timp ce delincvenții explorează deja metode avansate pentru a exploata aceleași tehnologii. AI și roboții: cum vor evolua criminalitatea […]
Hackerii au furat peste 2,7 miliarde $ în criptomonede în 2025
Hackerii au furat peste 2,7 miliarde $ în criptomonede în 2025
În 2025, hackerii au furat peste 2,7 miliarde de dolari în criptomonede, marcând cel mai mare jaf de acest gen din istoria digitală. Cele mai importante atacuri au vizat exchange-uri și proiecte DeFi și au implicat atât hackeri independenți, cât și grupuri susținute de state. Hackerii au furat criptomonede de 2,7 miliarde $ în 2025, […]
ANALIZĂ
De ce apare zeița Diana pe moneda de aur cu tematica „plăcuţele votive de la Germisara” lansată de BNR: Simbol al prestigiului și identității culturale
De ce apare zeița Diana pe moneda de aur cu tematica „plăcuţele votive de la Germisara” lansată de BNR: Simbol al prestigiului și identității culturale
Banca Naţională a României (BNR) a anunțat că lansează pe 29 decembrie în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului – Plăcuţele votive de la Germisara. Aversul monedei prezintă detalii ale artefactelor găzduite de Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, iar reversul redă un detaliu reprezentând-o pe zeiţa Diana la vânătoare. […]