Cum a transformat China inteligența artificială într-un motor economic și social puternic

În timp ce în Occident mulți se joacă cu ChatGPT și alte aplicații AI, în China inteligența artificială nu este doar un instrument de divertisment sau experiment, ci o adevărată mașinărie economică ce mișcă sume uriașe de bani și transformă viața cotidiană. De ani buni, guvernul chinez a integrat AI în toate sectoarele statului, iar companiile locale au dezvoltat o infrastructură proprie, care le permite să domine piața.

ChatGPT versus realitatea chineză: Diferențe cruciale

ChatGPT impresionează prin răspunsurile fluente, capacitatea de a scrie texte, de a programa sau de a compune poezii. Însă ce face China diferit? În timp ce în SUA și Europa se discută despre potențialul viitor al AI, în China, această tehnologie deja generează rezultate palpabile în economie și societate, arată o analiză 20minutos.

În loc să alerge după cel mai avansat model, chinezii prioritizează utilitatea practică. Un exemplu concret este Meituan, care a evoluat dintr-o simplă aplicație într-un robot logistic ce gestionează milioane de livrări zilnice. Algoritmii săi optimizează rutele, redistribuie personalul și elimină blocajele, ceea ce a dus la creșterea marjei nete de la 5% la 10,6% în doar un an.

Toyota se îndreaptă spre al șaselea an consecutiv ca lider mondial al vânzărilor auto

08:03

Premieră economică în Cuba: comerțul privat depășește statul în retail

22:10

Baidu și revoluția urbană controlată de AI

Baidu a mers mai departe, implementând sisteme AI în infrastructura orașelor – semafoare, rețele de transport și rețele electrice. Imaginați-vă un oraș în care AI decide când să accelereze metroul, cum să redirecționeze autobuzele sau când să reducă iluminatul public pentru eficiență maximă.

Xiaomi: Mai mult decât un simplu brand de smartphone-uri

Xiaomi a transformat portofoliul său într-un ecosistem conectat care include aspiratoare, televizoare, senzori, purificatoare și chiar mașini electrice. Dispozitivele învață din obiceiurile utilizatorilor și își adaptează comportamentul automat. În loc să adauge un asistent vocal separat, acesta este integrat direct în obiecte, care acționează independent. Fiecare utilizare generează date care alimentează îmbunătățiri continue.

Foto: Shutterstock

Infrastructură proprietară – Secretul succesului chinez

Gigantii tehnologici chinezi precum Alibaba, Tencent și Huawei au construit peste 250 de centre de date în China, folosind rețele și servicii cloud dezvoltate intern. Aceștia nu depind de terți pentru dezvoltare sau distribuție, ceea ce le oferă un control total asupra ecosistemului AI.

O strategie națională cu obiective clare

Expansiunea AI în China nu este doar o inițiativă privată, ci un proiect național susținut de guvern. AI este integrată în spitale, școli, birouri fiscale și rețele de transport. Guvernul a anunțat planuri de a investi 100 de miliarde de dolari în AI, robotică și calculatoare în următorii cinci ani.

În paralel, restricțiile internaționale au accelerat producția internă de cipuri și sisteme de calcul. Huawei și Cambricon au lansat cipuri optimizate pentru funcții specifice, compensând lipsa GPU-urilor avansate. Modele precum Hunyuan de la Tencent, antrenate cu resurse moderate, obțin performanțe comparabile cu rivalii occidentali.

DeepSeek: Startup-ul chinez care a uimit lumea

Un exemplu remarcabil este DeepSeek, care a lansat modelul R1, o aplicație gratuită ce a devenit cea mai apreciată în SUA în ianuarie 2025. Impactul a fost atât de mare încât a provocat scăderi masive pe piața bursieră, inclusiv o pierdere de 500 de miliarde de dolari în valoarea Nvidia într-o singură zi. DeepSeek a demonstrat că AI chineză nu doar imită Occidentul, ci poate concura cu resurse mult mai reduse.

AI la scară mare în China

Conform datelor interne, peste 300 de modele AI sunt deja folosite comercial în China, adaptate pentru sectoare diverse – de la lanțuri mici de producție până la rețele provinciale de transport sau energie. Această implementare nu se face în faze pilot, ci la scară largă, iar rezultatele sunt concrete: îmbunătățiri operaționale între 8% și 25% în sectoare precum energia, retailul și producția.

Europa și SUA – Încă în faza dezbaterilor

În timp ce în Europa și SUA discuțiile se concentrează pe potențialele schimbări pe termen lung, în China se pune accent pe optimizarea proceselor curente, reducerea erorilor și evitarea pierderilor. Nu contează să construiești cel mai complex sistem, ci cel mai util pentru mediul în care operează. Această abordare a accelerat implementarea AI fără să atragă prea multă atenție publică.

Foto: Shutterstock

Limitele modelului chinez

Desigur, modelul chinez are și dezavantaje: controlul strict asupra conținutului limitează dezvoltarea sistemelor deschise și creativitatea, iar fragmentarea platformelor poate afecta interoperabilitatea. Totuși, aceste obstacole nu au împiedicat progresul impresionant al Chinei în domeniul AI.

China nu doar că a adoptat inteligența artificială, ci a transformat-o într-un motor economic și social puternic, susținut de o strategie națională clară și o infrastructură proprie. În timp ce Occidentul încă dezbate și experimentează, gigantul asiatic deja monetizează și optimizează viața de zi cu zi cu ajutorul AI. Viitorul inteligenței artificiale pare să fie scris, în mare parte, la Beijing.