Investitorul Peter Thiel avertizează că ruptura între generații și criza locuințelor sunt cauze principale pentru care tinerii aleg ideologia socialistă. „Când 70% dintre mileniali spun că sunt pro-socialiști”, scria Thiel într-un faimos mesaj transmis către Meta, „nu e suficient să spunem că sunt proști și spălați pe creier. Trebuie să înțelegem de ce văd lucrurile așa”. Tinerii, adaugă el, nu sunt neapărat pro-socialiști. Sunt doar tot mai puțin pro-capitaliști. „Dacă simți că sistemul e un aranjament nedrept, e firesc să-l respingi”, spune Thiel, într-un interviu acordat publicației americane The Free Press. Condițiile în care pornesc la drum tinerii de azi sunt difcile, iar tensiunile au devenit mari. Va urma o revoluție? „Nu prea cred – spune Thiel. Avem o societate îmbătrânită. Dacă Statele Unite ar deveni socialiste, ar fi un socialism al bătrânilor – bazat pe sănătate gratuită, nu pe revoluție. Arată mai degrabă ca o revoluție a bunicii de 70 de ani decât a unor tineri furioși”.
Cu cinci ani în urmă, interesul tinerilor pentru socialism era văzut mai degrabă ca o naivitate sau, într-o înțelegere mai strictă, ca o lipsă de educație economică. Ascensiunea unor politicieni, precum Alexandria Ocasio-Cortez, și sprijinul masiv pe care milenialii i l-au acordat senatorului Bernie Sanders erau privite, în cel mai grav caz, cu un zâmbet indulgent. Peter Thiel, miliardarul din spatele PayPal și Palantir, a văzut în această tendință altceva. Pentru el, nemulțumirea tinerilor e semnul unei fisuri profunde în contractul social capitalist, scrie The Free Press – o voce mai degrabă conservatoare în peisajul mediatic american.
În 2020, Thiel a trimis un email profetic conducerii Facebook, adică unui grup din care făceau parte Mark Zuckerberg, Sheryl Sandberg, Nick Clegg, printre mulți alții. Thiel avertiza că atracția tinerilor spre socialism nu trebuie ignorată. Mesajul a devenit viral după victoria socialistului Zohran Mamdani în alegerile pentru primăria New York-ului. „Când 70% dintre mileniali spun că sunt pro-socialiști”, scria Thiel, „nu e suficient să-i desconsiderăm și să spunem că sunt proști sau spălați pe creier. Trebuie să înțelegem de ce văd lucrurile așa”.
Ce a văzut Thiel în 2020, când alții nu vedeau nimic? Au dreptate să se orienteze spre socialism milenialii, o generație împovărată de datorii și exclusă de pe piața imobiliară? Este aceasta preludiul unei revoluții sociale? Într-o conversație cu The Free Press, Thiel a oferit câteva răspunsuri, explicitându-și punctul de vedere.
O problemă specifică Americii – dar care tinde să se extindă și în alte mari economii, este palta pentru studii, care ajunge la niveluri uluitoare. „Am vorbit despre aceste lucruri cu mult înainte de 2020”, spune Thiel. „Când am lansat Thiel Fellowship, în 2010 – programul prin care le-am oferit tinerilor bani să renunțe la facultate – avertizam deja asupra exploziei datoriilor studențești”.
Dacă în 1970 absolveai fără datorii, azi, cei mai mulți tineri termină studiile fără competențe clare, dar cu poveri financiare uriașe. Pentru Thiel, datoria studențească este doar una dintre fețele unui conflict generațional mai amplu. „Poți reduce 80% dintre războaiele culturale la simple chestiuni economice – ca un libertarian sau ca un marxist. Și 80% dintre problemele economice se reduc, la rândul lor, la chestiuni de imobiliare”, afirmă el.
Pentru tineri, a deveni proprietari este acum un obiectiv aproape imposibil de atins. Reglementările stricte și lipsa locuințelor noi îi avantajează pe cei din generația baby boomers, ale căror proprietăți continuă să crească în valoare, în timp ce tinerii sunt proletarizați. „Dacă îi transformi în proletari, nu ar trebui să te mire că devin comuniști”, spune Thiel.
Lumea contemporană a dus la prăbușirea conceptului de „compact generațional”, adică ideea că fiecare generație o duce mai bine decât cea precedentă. „Tinerilor li se spune că, dacă urmează pașii părinților lor, vor avea succes. Dar societatea s-a schimbat radical”, explică Thiel. Locuințele sunt mult mai scumpe, iar accesul la ele, în zonele economice active, cum ar fi New York sau Silicon Valley, este aproape imposibil.
„Boomerii sunt ciudat de neinteresați de felul în care lumea a încetat să funcționeze pentru copiii lor”, spune Thiel. „Datoria studențească a crescut exponențial – de la 300 de miliarde de dolari în 2000, la peste 2 trilioane azi. La un moment dat, sistemul cedează”, spune Thiel.
După victoria lui Mamdani, sondajele arată că alegătorii au fost motivați de două probleme: chiriile mari și datoria studențească. „Sunt părtinitor, adică sunt împotriva socialismului”, admite Thiel, „dar înțeleg de ce câștigă teren”. Consideră că măsuri precum controlul chiriilor nu rezolvă nimic, ci, mai degrabă, reduc oferta de locuințe și cresc prețurile pe termen lung.
Totuși, recunoaște că Mamdani a pus degetul pe rană. „Primul pas e să vorbești despre probleme, chiar dacă nu ai soluții”, spune el. „Stânga și dreapta moderate au eșuat până și în asta”. Tinerii, adaugă el, nu sunt neapărat pro-socialiști – sunt doar tot mai puțin pro-capitaliști. „Dacă simți că sistemul e un aranjament nedrept, e firesc să-l respingi”.
Pentru Thiel, adevărata problemă e alienarea unor generații. „Nu e un mister”, spune el. „Nu poți repara sistemul prin ajustări marginale, cum a încercat Biden cu datoria studențească”. E nevoie, crede el, de soluții în afara Ferestrei Overton – acel interval al ideilor politice considerate acceptabile.
„Asta îi face pe unii să caute soluții în ideologii socialiste”, admite Thiel. „Nu cred că vor funcționa, dar sunt mai atractive decât lipsa totală de idei. Andrew Cuomo nu avea niciun plan pentru locuințe. Dacă n-a făcut nimic în decenii, de ce ar face acum?”
Unii compară ascensiunea lui Zohran Mamdani cu cea a lui Donald Trump: ambii au condus campanii bazate pe carismă și ambii s-au bazat pe revolta împotriva sistemului.
„Ceea ce îi apropie e autenticitatea”, spune Thiel. „Într-o lume plină de politicieni coregrafiați până la ridicol, oameni ca Trump sau Mamdani par reali. Nu sunt perfect coerenți, dar sunt mai autentici decât Jeb Bush sau Paul Ryan”.
În 2016, Trump a câștigat pe fondul disperării economice din America industrială. În 2025, Mamdani a câștigat pe fondul aceleiași disperări, dar în Brooklyn. „Capitalismul nu mai funcționează pentru mulți oameni din New York”, afirmă Thiel. „Nu cred că politicile lui Mamdani vor funcționa, dar victoria sa nu mă surprinde”.
Politica, avertizează el, a devenit o piață în „bull market” – tot mai intensă, tot mai consumatoare. „O societate sănătoasă e una în care nu contează cine e primar, pentru că lucrurile merg bine. Faptul că oamenii simt că a ști cine e primarul e o miză existențială, asta arată cât de puțin funcțional e sistemul”.
Revoluțiile, spune Thiel în dialogu cu The Free Press, sunt conduse de elite nemulțumite, așa cum au fost, de-a lungul istoriei, Robespierre, Lenin sau Mao – oameni care au coborât pe scara socială. „Asta e dinamica boomer-millennial”, afirmă el. „Părinții au avut așteptări nerealiste, iar copiii trăiesc într-o lume care nu le mai poate împlini”.
Totuși, Thiel nu crede că urmează o revoluție. „Comunismul și fascismul au fost mișcări ale tinerilor. Azi avem o societate îmbătrânită. Dacă Statele Unite devin socialiste, va fi un socialism al bătrânilor – bazat pe sănătate gratuită, nu pe revoluție. Sună mai degrabă ca o revoluție a bunicii de 70 de ani decât a unor tineri furioși”.
Pentru Thiel, victoria lui Mamdani este un simptom, nu o cauză. „E semnul unei societăți bolnave, care nu mai rezolvă problemele de bază și a rupt pactul dintre generații”, spune el. „Dacă tot ce știi să faci e să-l numești comunist sau jihadist, înseamnă că n-ai nicio soluție pentru locuințe sau datorii”.
Întrebat cum ar arăta un viitor optimist, Thiel răspunde sec: „Ar fi să fie acum ultima dată când am vorbi despre aceste probleme. Dacă peste zece ani discutăm din nou tot de aceleași probleme, înseamnă că nu s-a schimbat nimic”.