Piața terenurilor imobiliare se prăbușește la 200 mil. €, dar specialiștii văd un nou val de creștere

După un 2024 marcat de blocaje și prudență, piața terenurilor pentru proiecte imobiliare dă semne de revenire. Chiar dacă valoarea tranzacțiilor din prima jumătate a anului 2025 a coborât la aproximativ 200 de milioane de euro, consultanții imobiliari spun că există semnale clare că investitorii se pregătesc pentru un nou val de dezvoltări. Rezidențialul și retailul domină cererea, în timp ce birourile rămân în umbră, iar segmentul industrial își consolidează poziția.

O revenire timidă, dar cu potențial de creștere pentru piața terenurilor imobiliare

Raportul Colliers arată că piața terenurilor a devenit vizibil mai activă în primele șase luni din 2025, după ce anul trecut incertitudinile politice și contextul economic au frânat apetitul investitorilor.

Retailul și rezidențialul își păstrează statutul de segmente dominante, în timp ce birourile pierd teren în fața unor proiecte adaptate nevoilor actuale – spații de locuit, unități medicale, campusuri universitare, centre de date sau showroom-uri.

Turiștii sufocă Munții Dolomiți- regiunile afectate discută retragerea din patrimoniul UNESCO

15:07

De ce n-ar avea un râu sau un munte personalitate juridică?

14:35

Deși valoarea totală a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte comerciale (excluzând segmentul industrial) s-a apropiat de 200 de milioane de euro, aceasta rămâne sub nivelul atins în aceeași perioadă a anului trecut. Totuși, perspectiva pentru a doua jumătate a anului și pentru 2026 este una mai optimistă, pe fondul proiectelor deja în pregătire și al interesului reînnoit al investitorilor.

Retailul și rezidențialul rămân motoarele pieței

În zona de retail, atât dezvoltatorii consacrați, cât și noii veniți pe piață caută activ terenuri, în special în orașele mici și medii, unde valorile sunt mai accesibile, iar potențialul de creștere a consumului local este ridicat. Marile rețele de magazine continuă să se extindă strategic în proximitatea zonelor dens populate, mizând pe formatele built-to-suit pentru retaileri specifici sau pe galerii comerciale de dimensiuni variate.

Pe segmentul rezidențial, interesul se concentrează pe marile orașe și pe București, unde valoarea tranzacțiilor este mai ridicată, chiar dacă numărul lor este mai redus.

În special în nordul capitalei și în zona metropolitană, investitorii caută terenuri mari pentru proiecte cu densitate redusă, precum ansambluri de vile, răspunzând cererii tot mai mari pentru locuințe spațioase și zone verzi. Dezvoltatorii consacrați își extind portofoliile, mizând pe o redresare economică până la momentul finalizării proiectelor.

Birourile pierd teren, industrialul accelerează

Interesul pentru terenuri destinate birourilor este la un nivel scăzut, influențat de noile modele de lucru hibrid și de adaptarea companiilor la spații flexibile. Multe terenuri care inițial aveau destinația de birouri sunt acum convertite către proiecte rezidențiale sau campusuri pentru studenți, în ton cu cerințele pieței.

În schimb, segmentul industrial arată o dinamică tot mai puternică, mai ales în apropierea marilor orașe și în zonele unde infrastructura rutieră sau feroviară este în curs de modernizare.

Dezvoltatorii logistici, dar și companii din producție, caută terenuri pentru fabrici sau hub-uri de distribuție. Schimbările din lanțurile globale de aprovizionare oferă României șansa de a atrage investiții cu impact direct asupra economiei și a pieței muncii.