Piețele financiare sub presiunea conflictului Israel-Iran: volatilitate crescută, petrol în ascensiune, investitorii în expectativă

Săptămâna 16-23 iunie a fost marcată de tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și incertitudinea macroeconomică globală, care a marcat piețele financiare. Tensiunile escaladate dintre Israel și Iran au dominat peisajul financiar internațional în această săptămână, generând unde de șoc pe bursele globale, în piețele de energie și pe activele de refugiu.

Investitorii s-au văzut nevoiți să navigheze o combinație explozivă între riscurile geopolitice, date economice esențiale și poziționarea marilor bănci centrale.

Piețele financiare au oscilat între optimism și teamă

În primele zile ale săptămânii, bursele au reușit să marcheze câștiguri notabile, pe fondul unor informații conform cărora Iranul ar fi dispus să reia discuțiile diplomatice, ceea ce a temperat îngrijorările privind extinderea conflictului. Luni, 16 iunie, S&P 500 a urcat cu 0,9%, atingând 6.033 puncte, Dow Jones a câștigat 0,8%, în timp ce Nasdaq a avansat cu 1,5%, susținut de sectorul tehnologic.
Totuși, sentimentul de optimism a fost efemer. Pe măsură ce săptămâna a progresat, investitorii s-au reorientat spre prudență. Fondurile de acțiuni americane au înregistrat retrageri masive – peste 18,4 miliarde de dolari au fost retrași în săptămâna încheiată pe 18 iunie, cel mai mare flux negativ din martie încoace. Pe măsură ce riscul unei intervenții militare americane în Iran a crescut, temerile privind posibile efecte inflaționiste severe și o reacție agresivă a Rezervei Federale s-au amplificat. RBC a avertizat că un astfel de scenariu ar putea duce la scăderi de până la 20% pe S&P 500.

Sfârșit de mandat la MIPE. România a primit fonduri europene în valoare de 3,2 miliarde de euro în prima jumătate a anului 2025

22:20

Italia îi lasă pe oligarhii ruși fără 2,6 miliarde de dolari. Vile de lux, iahturi confiscate și conturi bancare înghețate în cadrul sancțiunilor UE

22:00

Petrolul, indicatorul tensiunii geopolitice

Prețul petrolului a fost barometrul cel mai sensibil la evoluția conflictului. Luni, cotațiile au scăzut pe fondul speranțelor de detensionare: Brent-ul a coborât la 73,23 de dolari/baril, iar WTI la 71,77 de dolari. Dar optimismul s-a evaporat rapid. Pe 17 iunie, atacurile directe asupra câmpului de gaze South Pars din Iran au împins Brent-ul în sus cu 4,4%, la 76,45 de dolari, iar WTI cu 4,3%, la 74,84 de dolari/baril. Joi, 19 iunie, Brent-ul a încheiat sesiunea la 78,85 de dolari/baril, cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni.
Analiștii Citi estimează că o întrerupere de 1,1 milioane de barili pe zi din exporturile Iranului ar menține prețurile între 75 și 78 de dolari. JPMorgan merge mai departe, avertizând că un conflict extins în zona Strâmtorii Ormuz ar putea propulsa cotațiile Brent la 120 – 130 de dolari/baril.

Trump mizează pe diplomație – impact imediat asupra petrolului

În discursurile și interviurile de joi, președintele Trump a reafirmat că, înainte de a decide o eventuală ofensivă militară împotriva Iranului, va acorda o fereastră de două săptămâni pentru negocieri, semnalând o revenire la diplomație. Această declarație a acționat ca un fel de supapă de presiune: prețul țițeiului s-a prăbușit cu aproximativ 2 dolari pe baril în numai zece minute, Brent coborând sub 77 de dolari/baril, după ce cu puțin timp înainte atinsese 78,85 în contextul escaladării recente. Mișcarea reflectă clar cât de sensibil este sectorul energetic la orice perspectivă de escaladare sau detensionare.

Aurul, refugiu volatil

Aurul a urcat luni la un maxim al ultimelor două luni, depășind pragul de 3.450 de dolari/uncie, dar pare că încheie săptămâna sub 3.400 de dolari/uncie, pe fondul unor vânzări de profit în urma calmării temporare a tensiunilor. Chiar și așa, nivelurile rămân ridicate, semnalizând o continuare a neîncrederii în stabilitatea geopolitică.

Monedele și criptomonedele – investitori în așteptare

Dolarul american a avut o evoluție ușor pozitivă, cu un avans de circa 0,25% pe parcursul săptămânii. Cu toate acestea, apetitul pentru dolari a fost moderat în comparație cu alte episoade tensionate, ceea ce indică o ezitare în a se poziționa puternic pe active de refugiu. Yenul japonez și francul elvețian au înregistrat depreciere față de dolar, sub presiunea intervențiilor băncilor centrale locale.
Bitcoin a rămas relativ stabil, tranzacționându-se în jurul pragului de 104.000 de dolari. Scăderile temporare sub acest nivel au fost recuperate rapid, semn că, pentru moment, piața crypto nu a reacționat major la riscurile geopolitice, preferând o poziționare neutră.

Indicatori economici și așteptări privind băncile centrale

Pe lângă geopolitică, investitorii au privit și spre calendarul economic. Date importante urmează să fie publicate, inclusiv indicele PCE al inflației pentru luna mai, revizuiri ale PIB-ului SUA și declarațiile președintelui Rezervei Federale, Jerome Powell, în fața Congresului. În Europa, datele PMI au arătat o contracție în sectorul serviciilor, alimentând temerile legate de o posibilă recesiune tehnică.
În Japonia, autoritățile au intervenit pentru a stabiliza piețele obligațiunilor, în timp ce la Washington, schimbările de politică anunțate de noul președinte al SEC indică o posibilă relaxare a reglementărilor financiare.

Piețele dansează pe marginea prăpastiei

Săptămâna 16–20 iunie a arătat cât de fragile pot deveni piețele financiare atunci când geopolitica și economia globală se ciocnesc. Conflictul dintre Israel și Iran a fost, fără îndoială, principalul factor de volatilitate, iar riscul unei extinderi a confruntării rămâne un element definitoriu pentru evoluția piețelor în perioada următoare. Petrolul și aurul vor rămâne în centrul atenției, iar investitorii privesc cu prudență către următoarele mișcări ale SUA și ale băncilor centrale globale.
Pentru moment, echilibrul precar se menține. Dar orice scânteie suplimentară în Orientul Mijlociu ar putea schimba radical această ecuație.