Planul de „relansare” economică anunțat de Guvern a fost primit cu rezerve majore de reprezentanții mediului de afaceri, care susțin că măsurile propuse sunt insuficiente pentru a produce un efect semnificativ în economie. În urma discuțiilor purtate în cadrul Consiliului Național Tripartit, patronatele au atras atenția că impactul estimat al pachetului s-ar limita la cel mult câteva sute de firme, în condițiile în care executivul folosește termenul de relansare economică într-un sens mult prea larg.
Printre propunerile avansate de autorități se află și introducerea unor vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei, fără obligația ca beneficiarii să mai contribuie cu o sumă similară din fonduri proprii. Măsura este însă privită cu scepticism de antreprenori, care consideră că aceasta nu poate suplini lipsa unor programe de sprijin cu adevărat consistente pentru întreprinderile mici și mijlocii. Discuțiile au avut loc într-un context social tensionat, marcat de proteste și anunțuri de grevă în mai multe sectoare bugetare, ceea ce amplifică presiunea asupra Guvernului de a veni cu soluții economice credibile și eficiente.
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit vineri cu reprezentanții sindicatelor și patronatelor în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social, având ca temă centrală pachetul de măsuri de relansare economică pregătit de Guvern. Autoritățile au prezentat principalele direcții de intervenție, insistând asupra necesității stimulării economiei după perioada de austeritate anunțată la începutul mandatului.
La finalul ședinței, președintele IMM România, Florin Jianu, a declarat că, deși semnalul politic este unul pozitiv, cifrele prezentate nu susțin ideea unei relansări economice reale. Potrivit acestuia, măsurile discutate sunt prea limitate ca amploare și nu pot genera un efect vizibil asupra majorității firmelor active în economie.
Unul dintre punctele centrale ale discuțiilor a fost propunerea Ministerului Economiei privind acordarea de vouchere de vacanță în valoare de 800 de lei. Spre deosebire de formulele anterioare, noua variantă nu ar mai impune beneficiarilor obligația de a cheltui o sumă echivalentă din propriul buget. Chiar și așa, reprezentanții IMM-urilor consideră că măsura are un efect marginal și nu răspunde problemelor structurale cu care se confruntă firmele
Florin Jianu a criticat explicit modul în care este utilizat termenul de relansare economică, afirmând că amploarea reală a măsurilor nu justifică această etichetă. Potrivit calculelor realizate de organizația patronală, programele prezentate ar putea ajunge, în cel mai bun caz, la aproximativ 200-300 de întreprinderi mici și mijlocii.
Acesta a subliniat că economia românească este formată din zeci de mii de IMM-uri, iar un pachet de relansare ar trebui să vizeze un segment mult mai larg. În lipsa unor bugete consistente și a unor instrumente financiare cu acoperire națională, efectul măsurilor ar rămâne unul punctual și insuficient pentru a stimula creșterea economică.
În cadrul discuțiilor, au fost aduse în atenție și modificări propuse pentru microîntreprinderi, care vizează pierderea statutului fiscal în anumite condiții, termenele de realizare a angajărilor sau regulile privind vânzarea activelor. Aceste schimbări sunt percepute de mediul de afaceri ca fiind mai degrabă ajustări administrative, fără un impact direct asupra investițiilor sau lichidității firmelor.
Reprezentanții patronatelor au făcut comparație directă cu programe anterioare, precum IMM Invest, care au avut capacitatea de a ajunge la zeci de mii de firme și de a injecta rapid lichiditate în economie. În opinia lor, un pachet de relansare ar trebui să includă instrumente similare, cu garanții de stat și finanțări accesibile, adaptate nevoilor actuale ale mediului privat.
Florin Jianu a menționat că, în cadrul discuțiilor, a existat o susținere declarativă pentru consolidarea Băncii de Investiții și Dezvoltare, instituție care ar putea juca un rol important în finanțarea proiectelor economice. Totuși, antreprenorii așteaptă clarificări privind mecanismele concrete de intervenție și calendarul de implementare.
În lipsa unor programe cu impact larg, patronatele avertizează că măsurile prezentate riscă să rămână la nivel de semnal politic, fără efecte palpabile în economie.
Un alt punct important ridicat de mediul de afaceri vizează ignorarea unor instrumente deja existente, care ar putea fi utilizate mai eficient fără a pune presiune suplimentară pe bugetul de stat. Printre acestea se numără Fondul de Garantare pentru IMM-uri, considerat de antreprenori drept o resursă insuficient valorificată.
De asemenea, patronatele insistă asupra necesității simplificării procedurilor administrative și a reducerii birocrației. Potrivit acestora, măsurile de debirocratizare nu presupun costuri bugetare semnificative și pot avea un efect imediat asupra activității firmelor, prin reducerea timpilor și a costurilor administrative.
Reprezentanții mediului de afaceri au transmis că dialogul cu autoritățile trebuie continuat, însă au subliniat că este nevoie de soluții concrete și aplicabile, nu doar de enunțuri generale despre relansare economică.