Economia zonei euro intră pe minus: revizuiri Eurostat confirmă contracția din T1 2026

Economia zonei euro și cea a Uniunii Europene au înregistrat o evoluție mai slabă decât se estimase anterior în primul trimestru din 2026, potrivit datelor revizuite publicate de Eurostat. Indicatorii arată o contracție atât la nivelul zonei euro, cât și la nivelul întregului bloc comunitar, în timp ce economia României a stagnat.

Conform noilor date, Produsul Intern Brut al zonei euro a scăzut cu 0,2% în primul trimestru din 2026, comparativ cu trimestrul anterior. Estimarea inițială indica o creștere de 0,1%, ceea ce marchează o revizuire semnificativă în sens negativ. Pentru Uniunea Europeană în ansamblu, Eurostat a raportat un declin de 0,1%, în contrast cu prognoza inițială de creștere de 0,2%. Datele confirmă o încetinire generalizată a activității economice la început de an.

Diferențe majore între statele membre, cu Irlanda și Danemarca la extreme

În interiorul Uniunii Europene, evoluțiile economice au fost puternic divergente. Danemarca a înregistrat cea mai mare creștere trimestrială, de 1,9%, urmată de Estonia și Malta, ambele cu avans de 1,1%.

Șeful ASF vede o șansă majoră pentru România: Bursa, pensiile private și asigurările pot deveni motoarele economiei. Raportul Comisiei Europene indică un potențial uriaș de dezvoltare pentru piețele financiare non-bancare

13:41

UiPath, afaceri de 3,4 miliarde lei în România, dar bilanț pe minus în 2025

11:09

La polul opus, Irlanda a raportat o scădere abruptă de 12,1%, o revizuire majoră față de estimarea inițială de creștere de 2%, ceea ce evidențiază volatilitatea ridicată a anumitor economii europene.

România: stagnare economică după un trimestru anterior negativ

Pentru România, datele Eurostat indică stagnare în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în ultimul trimestru din 2025. Evoluția confirmă o perioadă de slăbiciune economică prelungită.

Pe bază anuală, economia României a înregistrat o scădere de 1,1% față de primul trimestru din 2025, în timp ce ultimul trimestru din 2025 fusese deja în declin cu 1,4% față de anul anterior.

În paralel, Institutul Național de Statistică a raportat o scădere de 1,2% a PIB-ului pe serie brută în primele trei luni din 2026, confirmând tendința de încetinire.

Avertismente privind posibila intrare în recesiune

Analistul economic Dragoș Cabat avertizează că economia României ar putea înregistra o contracție anuală de 1%–1,5% dacă tendințele din primul trimestru se mențin.

În opinia sa, reducerea inflației și a deficitului bugetar nu poate avea loc fără o perioadă de scădere economică, întrucât consumul trebuie să încetinească pentru a tempera presiunile asupra prețurilor.

Economistul subliniază că investițiile publice finanțate din fonduri europene au avut un rol esențial în susținerea creșterii din ultimii ani, iar o absorbție mai slabă a acestor fonduri ar putea accentua dezechilibrele.

Cabat susține că, în absența finanțărilor europene, România ar fi intrat deja într-o recesiune prelungită. Potrivit acestuia, fondurile UE au funcționat ca un amortizor al încetinirii economice din ultimii ani, contribuind la menținerea creșterii peste zero. El avertizează că o utilizare ineficientă a acestor resurse, orientată spre importuri în loc de investiții productive, reduce efectul de multiplicare în economie.

Perspectivele de redresare: orizont 2027–2028

În scenariul actual, o revenire a economiei românești este estimată posibilă abia în perioada 2027–2028, în condițiile unor reforme structurale și ale îmbunătățirii guvernanței economice.

Totuși, economistul avertizează că o revenire pe creștere fără consolidare fiscală ar putea duce simultan la creșterea deficitului bugetar și la reaprinderea inflației, ceea ce ar crea un dezechilibru suplimentar.

Piața muncii din UE rămâne relativ stabilă

În ciuda scăderii economice, piața muncii din Uniunea Europeană a arătat reziliență. Numărul persoanelor ocupate a crescut ușor cu 0,1% în zona euro și a rămas stabil la nivelul UE în primul trimestru.

La nivel de state membre, cele mai mari creșteri ale ocupării au fost înregistrate în Lituania, Malta și Estonia, în timp ce România s-a numărat printre statele cu cele mai semnificative scăderi ale ocupării, cu un minus de 1%.