Avertisment sumbru privind economia României: inflația ar putea exploda la 15% în 2026. „Oamenii simt scumpiri de trei-patru ori mai mari”

Valul de scumpiri care afectează buzunarele românilor este departe de a se încheia. În timp ce statisticile oficiale indică o inflație ridicată, dar încă gestionabilă, tot mai multe voci din mediul economic avertizează că realitatea resimțită de populație este mult mai dură.

Dragoș Damian, director executiv al unuia dintre cei mai mari producători de medicamente din România, susține că țara se îndreaptă către un nou șoc inflaționist, iar rata inflației ar putea ajunge la 15% în 2026. Potrivit acestuia, explicațiile oferite frecvent de analiști și comentatori economici nu reușesc să surprindă adevăratele cauze ale fenomenului. În opinia sa, scumpirile accelerate sunt generate în principal de majorările excesive de prețuri practicate în economie, de slăbirea producției locale și de extinderea economiei subterane.

Românii văd altă realitate decât cea din statistici

Deși cifrele oficiale indică o inflație de aproximativ 8,5% anul trecut și o posibilă accelerare în perioada următoare, consumatorii percep situația într-un mod diferit.

Binance va pierde permisiunea de a opera în UE, spun surse Reuters

13:26

Facturi mai mici la gaze pentru milioane de români. ANRE reduce tariful mediu de distribuție cu peste 7% de la 1 iulie

10:57

La cumpărături, mulți observă că produsele pe care le achiziționează constant s-au scumpit mult peste nivelul indicat de statisticile generale. De la alimente și băuturi până la servicii și produse de bază, majorările succesive au devenit tot mai vizibile.

În acest context, Dragoș Damian afirmă că oamenii resimt creșteri de prețuri de trei sau chiar patru ori mai mari decât rata oficială a inflației.

Diferența dintre datele statistice și percepția populației este explicată prin faptul că fiecare familie își construiește propriul „coș de consum”. Astfel, produsele cumpărate frecvent au un impact mult mai mare asupra bugetului decât media calculată la nivel național.

De ce nu sunt suficiente explicațiile clasice

În spațiul public, inflația este asociată adesea cu factori externi, precum conflictele geopolitice, prețurile energiei sau fluctuațiile cursului valutar. Dragoș Damian consideră însă că aceste explicații nu justifică pe deplin amploarea scumpirilor din România.

În opinia sa, războiul din Orientul Mijlociu nu poate explica singur diferențele semnificative dintre evoluția prețurilor din România și cea din alte state europene. De asemenea, costurile cu energia reprezintă doar o parte din cheltuielile companiilor și nu ar putea genera, de unele singure, salturile observate în ultimii ani.

Nici modificările fiscale nu sunt considerate responsabile pentru creșterile spectaculoase ale prețurilor. Chiar și în situația unor ajustări de taxe, efectele teoretice asupra prețurilor ar trebui să fie limitate și proporționale.

În același timp, deprecierea monedei naționale în raport cu euro nu este văzută ca principalul motor al inflației, în condițiile în care moneda europeană a avut o evoluție relativ moderată comparativ cu alte categorii de produse și servicii.

Creșterile mici, repetate, au dus la scumpiri uriașe

Una dintre explicațiile oferite pentru actuala situație este acumularea unor majorări aparent nesemnificative, dar repetate în timp.

Prețul unei chifle care crește de la 2 la 2,5 lei, al unei înghețate care urcă de la 10 la 11 lei sau al unei cafele care ajunge de la 6 la 8 lei poate părea o schimbare minoră la prima vedere.

Privite individual, aceste ajustări nu par alarmante. Însă atunci când sunt multiplicate la nivelul întregii economii și repetate în mod constant, ele generează un efect cumulativ puternic.

În doar câțiva ani, numeroase produse de consum zilnic au ajuns să coste cu zeci de procente mai mult decât înainte, fără ca veniturile populației să crească în același ritm. Acest fenomen afectează în special familiile cu venituri mici și medii, pentru care cheltuielile cu alimentele și utilitățile reprezintă o parte importantă din buget.

Producția locală, una dintre marile probleme

Un alt factor invocat este diminuarea capacității de producție interne. Potrivit analizei, România depinde într-o măsură tot mai mare de importuri pentru o gamă largă de produse, de la alimente până la bunuri industriale. În aceste condiții, economia devine vulnerabilă la șocurile externe și la fluctuațiile piețelor internaționale.

Atunci când producția locală pierde teren, presiunea asupra prețurilor crește, iar consumatorii sunt cei care suportă costurile suplimentare. Mai mult, reducerea producției interne afectează competitivitatea economiei și contribuie la dezechilibre comerciale care se reflectă ulterior în evoluția prețurilor.

Economia subterană amplifică dezechilibrele

În opinia lui Dragoș Damian, economia subterană reprezintă un alt element care alimentează inflația. Evaziunea fiscală și munca la negru generează pierderi importante pentru bugetul de stat și creează distorsiuni în economie.

Companiile care respectă regulile sunt puse în dificultate de concurența neloială, iar statul dispune de mai puține resurse pentru investiții și servicii publice. Pe termen lung, aceste probleme contribuie la menținerea unui mediu economic instabil și la accentuarea presiunilor inflaționiste.

Consumul excesiv, un factor care împinge prețurile în sus

Un alt aspect remarcat este comportamentul de consum al populației. Potrivit estimărilor citate, perioadele cu vârf de cumpărături, precum sărbătorile pascale, pot avea un impact semnificativ asupra evoluției prețurilor. Cererea ridicată îi determină pe comercianți să majoreze tarifele, iar consumatorii continuă să cumpere chiar și atunci când prețurile cresc accelerat.

În multe cazuri, o parte din produsele achiziționate ajung ulterior să fie aruncate, ceea ce arată că nivelul consumului rămâne ridicat în ciuda scumpirilor. Această combinație dintre cererea puternică și disponibilitatea consumatorilor de a accepta prețuri mai mari contribuie la perpetuarea fenomenului inflaționist.

Dacă prognoza privind o inflație de 15% se va confirma, anul 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai dificili pentru puterea de cumpărare a românilor din ultimul deceniu.