Plătitorii neți ai UE se pregătesc să se revolte, pe măsură ce se conturează un buget de 1,8 trilioane de euro

Negocierile privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene se anunță extrem de tensionate. Cu doar câteva săptămâni înainte de începerea discuțiilor decisive, două tabere importante de state membre își conturează pozițiile într-o confruntare care ar putea influența direcția economică și politică a blocului comunitar pentru următorii șapte ani.

În centrul disputei se află propunerea Comisiei Europene de a aloca aproximativ 1,8 trilioane de euro pentru perioada 2028-2034. Dacă sunt incluse și costurile rambursării împrumuturilor contractate în timpul pandemiei, valoarea totală a pachetului financiar s-ar apropia de pragul de 2 trilioane de euro. Pentru unele state, suma este necesară pentru finanțarea noilor priorități europene. Pentru altele, însă, nivelul cheltuielilor este considerat excesiv și dificil de susținut într-o perioadă marcată de constrângeri bugetare la nivel național, conform Politico.

Nouă state contributoare nete își coordonează ofensiva

Țările care contribuie mai mult la bugetul european decât primesc din fondurile comunitare pregătesc o strategie comună pentru a reduce dimensiunea viitorului cadru financiar.

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni

13:25

Suedia, Danemarca, Finlanda, Austria, Țările de Jos, Germania, Franța, Irlanda și Belgia au decis să își coordoneze pozițiile înaintea negocierilor oficiale. Reprezentanții acestor state urmează să discute o serie de linii comune menite să limiteze creșterea contribuțiilor naționale.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Jessica Rosencrantz, a transmis că volumul cheltuielilor propuse trebuie redus semnificativ și că nu există spațiu pentru majorări consistente ale contribuțiilor statelor care finanțează o parte importantă din bugetul comunitar.

Mesaje similare au venit și din Austria. Oficialii de la Viena susțin că Uniunea Europeană trebuie să renunțe la reflexul de a răspunde fiecărei provocări prin alocarea unor sume suplimentare și să manifeste mai multă disciplină financiară, în condițiile în care multe guverne europene sunt obligate să adopte măsuri de economisire la nivel intern.

România intră într-o alianță care cere mai multe fonduri europene

În opoziție cu grupul statelor contributoare nete se află o coaliție formată din 16 țări membre, printre care România, Italia, Spania și Polonia. Aceste state consideră că propunerea actuală a Comisiei Europene reduce, în termeni reali, finanțarea unor domenii esențiale precum agricultura, politica de coeziune și pescuitul, în ciuda faptului că dimensiunea totală a bugetului este mai mare decât în exercițiul financiar precedent.

Declarația comună coordonată de România și susținută de Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Slovacia și Slovenia solicită menținerea sau chiar majorarea finanțărilor pentru aceste politici tradiționale ale Uniunii Europene.

Agricultura și regiunile mai sărace, în centrul disputei

Pentru statele din această tabără, reducerea fondurilor destinate agriculturii și dezvoltării regionale ar avea efecte economice și sociale importante.

Politica Agricolă Comună și fondurile de coeziune reprezintă principalele surse de investiții pentru numeroase regiuni din Europa Centrală și de Est. Aceste programe finanțează modernizarea infrastructurii, dezvoltarea mediului rural, investițiile în ferme și reducerea decalajelor dintre regiunile mai puțin dezvoltate și cele prospere.

Din acest motiv, țările beneficiare insistă că aceste capitole bugetare nu trebuie sacrificate pentru a face loc noilor priorități europene.

Disputa privind reducerile acordate statelor bogate reapare

Un alt punct sensibil al negocierilor îl reprezintă sistemul de reduceri acordate anumitor state contributoare nete.

Cele 16 țări care susțin creșterea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare regională cer eliminarea facilităților de care beneficiază în prezent Germania, Austria, Suedia, Danemarca și Țările de Jos în calculul contribuțiilor la bugetul european.

Potrivit semnatarilor declarației comune, nu mai există argumente economice sau politice care să justifice menținerea acestor mecanisme de compensare.

În paralel, statele respective propun și amânarea unei părți din rambursarea împrumuturilor contractate de Uniunea Europeană în perioada pandemiei, costuri estimate la aproximativ 168 de miliarde de euro în următorul ciclu bugetar.

Negocierile intră într-o fază decisivă

În următoarele săptămâni, președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deținută de Cipru, urmează să prezinte o versiune detaliată a repartizării cheltuielilor, document cunoscut în jargonul european sub denumirea de „NegoBox”. Acesta va conține cifre concrete privind alocările pentru fiecare politică și fiecare capitol bugetar și va servi drept bază pentru negocierile dintre guverne.

Ulterior, propunerile vor fi analizate de ambasadorii statelor membre și vor ajunge pe masa liderilor europeni la reuniunea Consiliului European programată pentru luna iunie.

Apărarea și competitivitatea, noile priorități ale Uniunii

În timp ce încearcă să limiteze valoarea contribuțiilor lor, statele contributoare nete insistă că susțin finanțarea unor domenii considerate esențiale pentru viitorul Uniunii. Printre acestea se numără consolidarea industriei europene, investițiile în competitivitate, securitatea economică și întărirea capacităților de apărare ale blocului comunitar.

Ministrul finlandez pentru Afaceri Europene, Joakim Strand, a declarat că Europa are nevoie de un buget modern și adaptat noilor provocări, însă dimensiunea totală a acestuia trebuie să fie mai redusă decât cea propusă de Comisia Europeană.

Pe de altă parte, guvernul olandez susține că Bruxelles-ul trebuie să facă alegeri dificile și să concentreze resursele acolo unde impactul european este cel mai mare. Oficialii de la Haga au indicat deja că subvențiile agricole, fondurile pentru regiunile mai puțin dezvoltate și chiar cheltuielile administrative ale instituțiilor europene ar putea deveni ținte ale viitoarelor economii.