Noul Guvern al României se confruntă cu un început de mandat exploziv și se pregătește pentru un botez al focului, pentru că este nevoit să aplice rapid măsuri drastice pentru a reduce cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Potrivit unei analize publicată de Politico, reformele anunțate de Executivul de la București riscă să provoace reacții dure în rândul populației și al aparatului de stat.
Printre scenariile luate în calcul de guvernul condus de Ilie Bolojan se numără reducerea cu 20% a numărului de funcționari publici, ceea ce ar însemna peste 167.000 de disponibilizări, precum și majorarea TVA și introducerea unei noi taxe pe jocurile de noroc. Alte măsuri ar viza creșterea impozitului pe profit și dividende de la 10% la 16%, majorarea TVA-ului pentru lemne de foc și produse energetice de la 5% la 9% și uniformizarea altor cote reduse de TVA la 19%, cu excepția celor aplicate alimentelor și medicamentelor.
Aceste măsuri vin în contextul în care deficitul bugetar al României a atins 9,3% din PIB în 2024, iar dacă nu va fi redus rapid, țara riscă retrogradarea ratingului suveran. În plus, țara noastră ar putea pierde fondurile europene esențiale pentru dezvoltare regională și reconstrucție post-pandemică, după cum precizează publicația Politico. Comisia Europeană a cerut deja României să reducă deficitul la 2,8% până în 2030, obiectiv considerat extrem de ambițios și greu de atins fără o restructurare profundă a cheltuielilor publice.
Protestele nu au întârziat să apară. Chiar înainte ca noul cabinet să împlinească o săptămână de la învestire, funcționari publici de la Palatul Victoria au ieșit în stradă pentru a contesta un proiect de lege care vizează tăierea bonusurilor și a zilelor libere suplimentare pentru cei care lucrează în condiții de risc. În fața presiunii sociale și a apelurilor la dialog din partea sindicatelor, guvernul a decis să amâne dezbaterea inițială asupra acestui proiect.
În paralel, autoritățile de la Bruxelles analizează în aceste zile – în perspectiva reuniunii ECOFIN din 8 iulie – un proiect de recomandare privind ajustarea fiscală a României. Potrivit estimărilor Consiliului Fiscal, dacă măsurile anunțate sunt implementate cu rigurozitate, deficitul ar putea fi adus sub 8% din PIB până la finalul anului 2025, într-un scenariu optimist. Totuși, Daniel Dăianu, președintele instituției, avertizează că este nevoie de evaluări detaliate ale impactului economic al fiecărei măsuri în parte. „Cifrele sunt încă aproximative, dar cred că România va evita o retrogradare”, a declarat Dăianu, citat de Politico.
Expertul în politici publice Otilia Nuțu, atrage atenția asupra faptului că austeritatea fiscală va deveni „extrem de nepopulară” în lipsa unei tăieri clare a cheltuielilor ineficiente, cum ar fi pensiile speciale ale foștilor funcționari de rang înalt. Ea avertizează că este dificil pentru guvern „să vândă austeritate atunci când vezi aceleași fețe obosite în guvern împotriva cărora oamenii au votat masiv”. În plus, atrage atenția asupra unei posibile escaladări a discursului populist de extremă dreapta, pe fondul frustrărilor sociale.
Pe de altă parte, problemele legate de ineficiența colectării TVA continuă să macine bugetul național. România a pierdut în 2022 peste 8,5 miliarde de euro din TVA care ar fi trebuit colectată, adică peste 30% din potențialul fiscal, potrivit datelor Comisiei Europene. Această situație l-a determinat pe președintele Nicușor Dan să convoace o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în cadrul căreia se va discuta despre evaziunea fiscală ca amenințare la adresa securității naționale.