Prima pagină » Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Cât au ajuns să coste vacanțele de iarnă în Europa

Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Cât au ajuns să coste vacanțele de iarnă în Europa

ANALIZĂ
Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Cât au ajuns să coste vacanțele de iarnă în Europa
Prețuri la schi tot mai greu de suportat. Foto: Freepik

Prețuri la schi fără precedent transformă iarna în cel mai scump sezon pentru iubitorii sporturilor montane. Costul unui sejur la schi în Europa a crescut vertiginos în ultimii ani. Potrivit unui studiu recent, tarifele pentru accesul la pârtii au urcat cu 34,8% peste rata inflației din 2015 până în prezent. Cele mai afectate sunt stațiunile din Elveția, Austria și Italia. Aici, saltul tarifelor a transformat sportul de iarnă într-un privilegiu pentru cei cu venituri ridicate.

Italia, cu cele mai mari scumpiri la prețurile la schi

În Italia, majorările pentru actualul sezon au fost atât de mari încât o organizație pentru protecția consumatorilor a descris situația drept „complet nejustificată”. Raportul Asociației Assoutenti arată că tarifele pentru pârtiile din Dolomiți până în Apenini vor crește cu 40% față de 2021, scrie Euronews.

Prețul unui skipass Dolomiti Superski, care oferă acces la toate cele 12 stațiuni din renumita zonă montană, a ajuns la 86 de euro pe zi. În stațiunea Roccaraso din Abruzzo, unde anul trecut s-au înregistrat probleme de supraaglomerare, un abonament zilnic costă acum 60 de euro. Pentru un abonament de sezon, schiorii plătesc între 755 de euro în Roccaraso și până la 1.800 de euro în Valea Aostei.

Scumpiri în lanț: de la echipamente la cazare și restaurante

Prețurile la echipamentele de schi, hoteluri și restaurante au crescut la rândul lor, alimentând presiunea asupra turiștilor. Operatorii de stațiuni pun aceste scumpiri pe seama facturilor uriașe la energie și a costurilor de întreținere tot mai mari. Totuși, Gabriele Melluso, președintele Assoutenti, consideră că motivele invocate nu mai sunt valabile. El a declarat că prețurile „sunt complet nejustificate și inacceptabile, mai ales că inflația din Italia este sub control. Tarifele la energie, care crescuseră în 2022, au revenit la normal”. Melluso a avertizat că aceste creșteri îi exclud pe turiștii cu venituri medii. Astfel, schiatul devine un sport rezervat celor bogați.

Schiorii plătesc dublu pentru aceleași pârtii ca acum 18 ani

Un raport realizat anul trecut de compania Radical Storage a confirmat această tendință alarmantă. În 2023, costul mediu al unui skipass zilnic în stațiunile europene a fost de 66,46 euro, cu 24,7% mai mare decât înainte de pandemie, în 2019. Comparativ cu 2005, prețul mediu la 100 dintre cele mai populare stațiuni europene a crescut cu 92,6%. Asta înseamnă că schiorii plătesc aproape dublu pentru aceleași pârtii ca acum 18 ani.

Bulgaria, Austria și Italia – campioane la creșterea prețurilor la schi

Cea mai mare creștere medie a fost înregistrată în Bulgaria, unde tarifele au urcat cu 34,8% din 2015. Austria a urmat îndeaproape, cu 34,3%, iar Italia cu 33,1%. În unele stațiuni italiene, precum Paganella, prețurile au explodat după pandemie. Aceasta a dus la creșteri cu 51,1% față de 2019. Alte două stațiuni din Italia au raportat salturi și mai abrupte, influențate parțial de costurile ridicate ale energiei din 2023.

Diferențe uriașe între stațiunile europene

Stațiunea Zermatt din Elveția a fost cea mai scumpă din Europa. Prețul mediu a ajuns la 108 euro pe zi pentru un skipass. La polul opus, stațiunea sârbă Kopaonik a rămas cea mai accesibilă, cu doar 37 de euro pe zi. În Alpi, Espace Diamant din Franța s-a remarcat ca cea mai avantajoasă variantă. Ea este preferată de turiștii din Annecy. Aflat la doar câțiva kilometri de Mont Blanc și la 90 de minute de Geneva, un abonament zilnic în plin sezon costă 47,50 euro. Această sumă este mai mică de jumătate față de tarifele elvețiene.

Pârtiile europene, între exclusivism și accesibilitate

Diferențele tot mai mari dintre stațiuni arată că prețurile la schi au devenit un indicator al inegalității între destinații. În timp ce unele zone alpine își mențin tarifele competitive, altele transformă vacanțele de iarnă într-un lux greu de atins pentru familiile obișnuite. Creșterea necontrolată a costurilor amenință să schimbe profilul schiorului european, reducându-l la o elită dispusă să plătească oricât pentru zăpada perfectă.

Alte articole importante
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
România a împrumutat 4,5 miliarde de euro de pe piețele internaționale, prin trei emisiuni de obligațiuni
Ministerul Finanțelor a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale, printr-o operațiune care a inclus trei emisiuni de euro obligațiuni, cu scadențe la 4, 8 și 12 ani. Costurile finale de finanțare au fost cuprinse între 5% și 7%, iar subscrierile investitorilor au ajuns la 7,7 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg. […]
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale au crescut cu 13,8% în septembrie. Energia a înregistrat cea mai mare scumpire, de aproape 25%
Prețurile producției industriale din România au crescut cu 13,8% în septembrie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția a fost determinată în special de scumpirile din industria energetică, unde prețurile au urcat cu aproape 25% într-un an. Pe piața internă, creșterea anuală a […]
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Analize
Topul scăderilor de pe Wall Street și din piața Crypto. Octombrie roșu: cum au pierdut giganții tech sute de miliarde de dolari
Luna octombrie s-a încheiat sub semnul unui decont masiv pe piețele financiare internaționale. Pe bursa americană, investitorii au cerut socoteală giganților din tehnologie pentru miliardele alocate infrastructurii de inteligență artificială, ștergând mii de miliarde de dolari din capitalizarea sectorului tech și a semiconductorilor. Piața activelor digitale a resimțit la rândul ei presiunea: menținerea dobânzilor la […]
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Analize
Pariul investițiilor în AI: Google, prăbușire istorică pe bursă de peste jumătate de trilion de dolari. De ce a avut gigantul tech cea mai „neagră” lună din ultimii 22 de ani
Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a înregistrat în octombrie cea mai slabă evoluție bursieră de la listarea sa din 2004. O furtună perfectă generată de ratarea estimărilor de profit și de explozia cheltuielilor în inteligența artificială a șters peste o jumătate de trilion de dolari din valoarea de piață a grupului în doar 48 […]
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Companii
Grupul energetic grec PPC cumpără Flanco pentru 35 de milioane de euro. Retailerul român va deveni o platformă pentru vânzarea soluțiilor energetice
Grupul energetic grec PPC intră pe piața românească de retail electro-IT prin achiziția a 100% din acțiunile Flanco Retail, într-o tranzacție care evaluează compania la 35 de milioane de euro. Cumpărătorul este Kotsovolos, subsidiară deținută integral de PPC, care va prelua de la Iulian Stanciu și Dragoș Sîrbu întreaga rețea a retailerului român, formată din […]
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
Iuga (Alro): România ar putea dezvolta industria de drone și de război electronic în cel mult cinci ani. Fabricile existente ar putea fi reconvertite
România ar putea construi în maximum cinci ani capacități de producție în domeniul dronelor și al războiului electronic, prin investiții în tehnologii moderne, parteneriate internaționale și reconversia unor platforme industriale existente, consideră Vasile Iuga, membru independent neexecutiv în Consiliul de Administrație al Alro. Acesta susține că reindustrializarea țării nu ar trebui să reproducă modelul bazat […]