Prima pagină » Prețuri volatile la energie și în 2026: de ce piața europeană rămâne instabilă și ce factori alimentează oscilațiile (analiză Bloomberg)

Prețuri volatile la energie și în 2026: de ce piața europeană rămâne instabilă și ce factori alimentează oscilațiile (analiză Bloomberg)

Prețuri volatile la energie și în 2026: de ce piața europeană rămâne instabilă și ce factori alimentează oscilațiile (analiză Bloomberg)
sursă foto: PPC

Fluctuațiile ample ale prețurilor la energie electrică nu vor fi un fenomen izolat de anul trecut, ci vor continua și în 2026, avertizează analiștii citați de Bloomberg. După un an 2025 marcat de un număr record de ore cu prețuri negative la electricitate în mai multe state europene, piața energetică intră într-o nouă etapă de instabilitate, determinată de dezechilibre structurale între producție, cerere și infrastructură.

Creșterea accelerată a capacităților de producție din surse regenerabile, în special eolian și solar, a depășit ritmul de dezvoltare al rețelelor de transport, al capacităților de stocare și al cererii de energie. Acest decalaj este considerat principalul motiv pentru care volatilitatea va rămâne ridicată și în acest an, consideră analiștii Bloomberg.

Recorduri de prețuri negative în marile economii europene

Datele din 2025 ilustrează amploarea fenomenului. Germania, cea mai mare economie a Europei, a înregistrat 573 de ore cu prețuri negative la energie electrică, un avans de 25% față de anul precedent. Spania, care a experimentat pentru prima dată astfel de situații în 2024, a consemnat în 2025 o dublare a numărului de ore cu prețuri sub zero.

Prețurile negative apar atunci când producția de energie depășește semnificativ cererea, iar sistemul nu dispune de suficiente mecanisme de absorbție a surplusului. În perioadele cu vânt puternic și radiație solară ridicată, centralele eoliene și fotovoltaice injectează cantități mari de electricitate în rețea, în timp ce consumul rămâne relativ constant.

În lipsa unor capacități adecvate de stocare sau a unei cereri flexibile, operatorii ajung să plătească pentru ca energia să fie preluată din sistem, ceea ce împinge prețurile în teritoriu negativ.

De ce dezechilibrele vor continua și în 2026

Analiștii de la BloombergNEF anticipează că acest model se va repeta și în 2026. Capacitățile de producție din surse regenerabile continuă să crească rapid, pe fondul obiectivelor climatice ambițioase ale Uniunii Europene, în timp ce investițiile în rețele electrice, stocare și digitalizare avansează într-un ritm mai lent.

În paralel, cererea de energie electrică în Europa rămâne relativ slabă, pe fondul încetinirii economice și al eficienței energetice sporite. Această combinație între ofertă în creștere și consum stagnant amplifică volatilitatea prețurilor, cu episoade frecvente de supraproducție urmate de perioade de deficit.

Impactul asupra pieței și noile oportunități

Frecvența tot mai mare a prețurilor negative schimbă profund modul de funcționare al piețelor energetice europene. Pentru dezvoltatorii de proiecte regenerabile, aceste episoade înseamnă venituri mai mici și o presiune suplimentară asupra modelelor de afaceri, mai ales în lipsa unor contracte pe termen lung sau a schemelor de sprijin.

În același timp, volatilitatea ridicată creează oportunități pentru alți actori din piață. Traderii de energie și investitorii în stocare pariază tot mai mult pe baterii, profitând de diferențele mari de preț. Strategia este simplă: achiziția de energie atunci când prețurile sunt negative și revânzarea acesteia în momentele în care producția scade sub nivelul cererii.

Această dinamică a dus la o creștere a interesului pentru proiecte de stocare, însă capacitățile instalate rămân insuficiente pentru a absorbi volumele mari de energie generate în perioadele de vârf.

Rețelele și stocarea, verigile slabe ale tranziției energetice

Un alt factor major care contribuie la instabilitatea pieței este întârzierea modernizării rețelelor electrice. Infrastructura actuală nu este suficient de flexibilă pentru a transporta rapid energia din zonele cu surplus către cele cu deficit, ceea ce accentuează dezechilibrele regionale.

Stocarea energiei în baterii, considerată esențială pentru integrarea surselor regenerabile, se dezvoltă mai lent decât noile capacități de producție. În lipsa unor soluții de stocare la scară largă, excesul de energie nu poate fi valorificat eficient.

Soluțiile de rezervă

În pofida expansiunii accelerate a energiei verzi, combustibilii fosili continuă să joace un rol important în sistemul energetic european. Gazele naturale și cărbunele rămân soluții de rezervă în momentele în care producția eoliană și solară scade brusc din cauza condițiilor meteo.

În aceste intervale, oferta se reduce rapid, iar prețurile pot crește abrupt. Astfel, piața se confruntă simultan cu prețuri negative mai frecvente în perioadele de supraproducție și cu scumpiri accentuate atunci când regenerabilele nu pot acoperi cererea. Potrivit analiștilor, această alternanță între extreme va defini și anul 2026, pe fondul revenirii lente a cererii de energie și al utilizării sporite a combustibililor fosili pentru echilibrarea sistemului.

Alte articole importante
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Cum a devenit un oraș din Franța un model de renaștere industrială. Lecțiile pe care UE vrea să le aplice în toată Europa
Dunkerque, fost oraș industrial aflat în declin, a devenit unul dintre cele mai importante exemple de reconversie economică din Europa. După decenii marcate de prăbușirea industriei siderurgice, orașul francez atrage astăzi investiții de miliarde de euro în baterii, tehnologii verzi și producție cu emisii reduse de carbon. Succesul său a inspirat Comisia Europeană, care dorește […]
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Companii
ONRC: Peste 3.100 de firme și PFA au intrat în insolvență în primele cinci luni din 2026
Numărul firmelor și persoanelor fizice autorizate (PFA) care au intrat în insolvență în primele cinci luni ale anului a ajuns la 3.146, în creștere cu 13,62% față de aceeași perioadă din 2025, când au fost înregistrate 2.769 de cazuri, potrivit datelor publicate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Bucureștiul conduce clasamentul insolvențelor Cele mai […]
Bursa de Valori București a închis pe verde. Acțiunile Băncii Transilvania, Hidroelectrica și OMV Petrom au dominat tranzacțiile
Bursa de Valori București a închis pe verde. Acțiunile Băncii Transilvania, Hidroelectrica și OMV Petrom au dominat tranzacțiile
Bursa de Valori București (BVB) a încheiat ședința de luni în creștere pe majoritatea indicilor, într-o sesiune în care valoarea totală a tranzacțiilor s-a ridicat la 123,4 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 23,5 milioane de euro. Cele mai tranzacționate acțiuni de pe Piața Reglementată au fost cele ale Băncii Transilvania, care au cumulat schimburi […]
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Analiză UBB: Evoluția ROBOR este în linie cu politica BNR și inflația. Economiștii nu identifică anomalii semnificative
Evoluția indicelui ROBOR este în concordanță cu politica monetară a Băncii Naționale a României și cu dinamica inflației, fără a evidenția abateri semnificative sau evoluții atipice, potrivit unei analize realizate de specialiștii Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Analiza UBB vine în contextul investigației desfășurate de Consiliul Concurenței privind […]
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Companii
Insolvența STB: cum ajunge o companie cu venituri garantate să datoreze statului 1,5 miliarde de lei
Primarul general al Municipiului București, Ciprian Ciucu, cere intrarea în insolvență a Societății de Transport București, invocând datorii totale de 1,72 miliarde de lei și riscul ca Primăria Capitalei să fie trasă, la rândul ei, în incapacitate de plată. Dincolo de disputa politică, cazul STB este o lecție de economie a companiilor publice: despre ce […]
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Macroeconomie
20 de ani de România în UE: nivelul de trai a explodat, educația a rămas marele eșec
Un raport comparativ al think tank-ului Rethink România pune față în față șase state post-comuniste — România, Bulgaria, Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria — pentru a măsura cine a recuperat mai repede decalajele față de media europeană din 2006 încoace. Verdictul pentru România este contrastant: campioană la creșterea consumului și a productivității, dar codașă la […]