Prețurile alimentelor explodează în Rusia: resimt rușii costul războiului?

La aproape patru ani de la declanșarea invaziei pe scară largă în Ucraina, tot mai mulți ruși spun că războiul începe să se simtă direct în bugetele lor. Creșterea accelerată a prețurilor la alimente, combinată cu încetinirea economiei, pune presiune pe gospodării, în special la acest început de an 2026.

„Viața devine din ce în ce mai scumpă”, spune Alexander, un specialist în publicitate din Moscova. În doar o lună, bugetul său pentru alimente a crescut cu peste 22%, de la 35.000 la 43.000 de ruble. Nu doar produsele de bază s-au scumpit, ci și micile plăceri zilnice: prețul unui Americano cumpărat în drum spre serviciu a urcat cu 26%, arată BBC.

Inflația lovește rafturile supermarketurilor

Datele oficiale ale Rosstat arată că la începutul anului 2026 prețurile din supermarketuri au crescut cu 2,3% în mai puțin de o lună. De la carne, lapte și făină până la detergenți și medicamente, aproape toate produsele esențiale s-au scumpit.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

BBC monitorizează din 2019 prețul unui coș standard de 59 de produse cumpărate din același lanț de supermarketuri din Moscova. Dacă în ianuarie 2024 acesta costa 7.358 de ruble, în ianuarie 2026 a ajuns la 8.724 de ruble – o creștere de 18,6%, în linie cu inflația alimentară cumulată raportată oficial.

Cele mai vizibile majorări au fost la fructe și legume, în creștere cu aproape 15%, pe fondul dependenței Rusiei de importuri și al volatilității rublei. Însă surpriza vine din zona produselor lactate, unde prețurile au urcat cu 41% în doi ani, pe fondul costurilor agricole mai mari, al creditelor scumpe și al lipsei forței de muncă.

Taxe mai mari pentru a finanța războiul

Un nou factor de presiune este majorarea TVA de la 20% la 22%, aplicată de la 1 ianuarie 2026. Ministerul rus de Finanțe a justificat măsura prin nevoia de a susține cheltuielile pentru „apărare și securitate”.

Pentru pensionari precum Nadejda, în vârstă de 68 de ani, impactul este dur. Ea spune că întreaga pensie lunară, de aproape 32.000 de ruble, se duce acum pe mâncare. A renunțat la carne de vită și cumpără pește mai ieftin, iar planurile de reparații sau achiziții au fost amânate.

Și familiile cu venituri medii își schimbă comportamentul. Kristina, specialistă în marketing, spune că a început să urmărească atent promoțiile și să compare produsele în funcție de raportul preț-proteine. O cină gătită acasă pentru doi s-a dublat ca preț față de anul trecut.

O economie între stagnare și risc de recesiune

Guvernatorul băncii centrale, Elvira Nabiullina, declara în 2025 că economia se apropie de un scenariu de „creștere echilibrată”. Însă analiștii avertizează că avansul alimentat de cheltuielile militare încetinește, iar salariile nu mai țin pasul cu inflația.

Un risc major vine din piața petrolului, esențială pentru bugetul federal. Scăderea prețurilor internaționale și dificultățile în exporturi, inclusiv pe fondul sancțiunilor occidentale, ar putea adânci deficitul bugetar. În aceste condiții, autoritățile ar putea fi nevoite să aleagă între noi creșteri de taxe sau reduceri de cheltuieli publice.

Economiști precum Tatiana Mikhailova avertizează că există o probabilitate ridicată de stagnare sau chiar scădere a PIB-ului. Deși nu există încă semne clare ale unei recesiuni, vulnerabilitatea rămâne mare, mai ales în cazul unei noi scăderi a prețului petrolului.