Valoarea de piață a proprietăților situate în zonele centrale și istorice ale marilor orașe din România ar putea înregistra scăderi semnificative, pe fondul modificărilor pregătite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU). Noile reguli vizează reducerea pragului de suprafață de la 600 mp la 200 mp pentru obligativitatea obținerii autorizației de securitate la incendiu, o schimbare care riscă să afecteze direct funcționarea spațiilor comerciale.
Costurile de conformare, adesea ridicate, riscă să depășească veniturile generate de aceste spații, afectând atractivitatea investițională a proprietăților.Măsura a generat deja îngrijorări în rândul investitorilor imobiliari și al operatorilor economici, care avertizează că impactul nu se va limita la sectorul HoReCa, ci se va extinde asupra întregii piețe imobiliare din zonele centrale.
Florin Moldoveanu, owner Herald Luxury Real Estate, atrage atenția că noile reglementări vor amplifica riscul investițional pentru spațiile comerciale mici și medii. Potrivit acestuia, cheltuielile necesare pentru reconfigurări, instalații PSI și documentații pot deveni disproporționate, ceea ce va conduce la scăderea valorii de tranzacționare, randamente mai mici și, în cele din urmă, la retragerea capitalului privat din zonele istorice.
Specialiștii avertizează că lipsa funcționalității comerciale va conduce la spații neocupate pe termen lung, diminuarea fondurilor pentru întreținere și restaurare și accelerarea degradării clădirilor istorice. Patrimoniul construit riscă astfel să fie grav afectat, în lipsa unor activități economice care să susțină întreținerea acestuia.
Impactul nu se va opri la clădirile existente. În cazul dezvoltărilor imobiliare noi, modificările ISU pot bloca investițiile în spații comerciale și de birouri, afectând dinamica întregilor zone urbane. În paralel, băncile și investitorii instituționali ar putea penaliza activele cu risc legislativ ridicat, prin condiții de creditare mai restrictive, reevaluări negative ale garanțiilor și blocarea proiectelor de reconversie sau modernizare.
În lipsa unor măsuri tranzitorii și a adaptării regulilor la specificul clădirilor existente, piața riscă să intre într-un blocaj economic, cu efecte negative asupra valorii proprietăților și asupra economiei urbane în ansamblu.
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) avertizează că reducerea pragului la 200 mp poate avea consecințe majore asupra centrelor istorice, considerate motorul turismului urban. Reprezentanții organizației susțin că, fără restaurante, cafenele și baruri, aceste zone își pierd funcționalitatea, fluxul turistic scade, iar clădirile rămân fără destinație și fără resurse pentru întreținere.
Oamenii de afaceri din domeniu semnalează și problemele legate de lipsa de predictibilitate și de organizare a autorităților. Exemplele invocate arată investiții de sute de mii de euro și luni întregi de blocaj, generate nu de neconformare, ci de lipsa unor cerințe clare și de schimbarea frecventă a regulilor. În aceste condiții, introducerea unor noi obligații fără dialog cu industria este percepută ca un risc suplimentar pentru activitatea economică din centrele urbane.
Efectele se extind și asupra proiectelor finanțate din fonduri europene. Obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, inclusiv cele de securitate la incendiu, mediu sau sanitar-veterinare, se dovedește adesea un proces îndelungat și costisitor. În unele cazuri, întârzierile de peste un an pot face imposibilă implementarea proiectelor în termenii asumați.
Pentru investiții de aproximativ 500.000 de euro, costurile totale ale avizelor pot ajunge la sute de mii de euro, ceea ce reduce semnificativ fezabilitatea economică a proiectelor. În lipsa unui cadru clar, predictibil și adaptat realităților din teren, investitorii avertizează că riscul pierderii fondurilor europene și al scăderii valorii proprietăților din zonele centrale va deveni tot mai ridicat.