Ordonanța „Trenuleț” pentru 2026 complică radical colectarea TVA. ANAF recunoaște oficial că nu poate gestiona volumul uriaș de date din RO e-TVA

Guvernul pregătește adoptarea celebrei Ordonanțe „Trenuleț”, actul normativ care stabilește măsurile fiscale, bugetare și economice pentru anul 2026.

Documentul aflat în lucru, intrat în posesia presei, scoate la iveală o realitate greu de ignorat: statul român a creat un sistem digital de raportare fiscală pe care nu îl mai poate administra eficient. În centrul problemei se află mecanismul RO e-TVA, unde Agenția Națională de Administrare Fiscală admite că nu dispune de capacitatea tehnică și umană pentru a analiza muntele de date colectate într-un termen rezonabil. Această constatare a determinat Guvernul să propună abrogarea și modificarea unor articole-cheie din OUG nr. 70/2024, care reglementează funcționarea decontului precompletat RO e-TVA și procedura de conformare a contribuabililor.

ANAF, depășită de propriul sistem digital

În fundamentarea Ordonanței „Trenuleț”, Guvernul recunoaște explicit că răspunsurile contribuabililor la notificările de conformare RO e-TVA generează un volum masiv de informații nesistematizate, care nu pot fi analizate cu resursele existente.

Creditele pentru locuințe devin mai accesibile în Europa, iar Bucureștiul urcă spectaculos în clasament

14:33

Gazul, soluție sau capcană? Raportul care critică marile proiecte energetice ale României

12:49

Mai mult, ANAF nu poate garanta că aceste răspunsuri sunt complete sau corecte și, în lipsa unei analize reale, aplicarea sancțiunilor prevăzute de lege devine problematică. Practic, autoritatea fiscală se află în situația paradoxală de a deține date, dar de a nu le putea valorifica. Această situație devine critică în contextul în care suspendarea unor prevederi din OUG 70/2024 expiră la 1 ianuarie 2026, ceea ce ar fi obligat ANAF să reia procedurile de notificare și sancționare fără a avea capacitatea administrativă necesară.

RO e-TVA, o reformă ambițioasă blocată de realitate

RO e-TVA a fost conceput ca un instrument major de combatere a evaziunii fiscale și de creștere a colectării TVA, prin corelarea automată a datelor din RO e-Factura cu deconturile depuse de contribuabili. În practică, însă, sistemul a generat diferențe semnificative între deconturile depuse și cele precompletate, ceea ce a dus la trimiterea masivă de notificări de conformare.

Contribuabilii au fost obligați să răspundă în termen scurt, inclusiv în perioade cu sărbători legale, iar explicațiile furnizate au ajuns să fie stocate fără a putea fi analizate punctual de ANAF.

Guvernul admite acum că acest mecanism nu funcționează așa cum a fost gândit și că povara administrativă a fost transferată atât asupra firmelor, cât și asupra aparatului fiscal, fără beneficii clare în colectarea efectivă a TVA.

Modificări de ultim moment în Ordonanța „Trenuleț”

Ulterior apariției draftului inițial, a fost publicată o nouă variantă a Ordonanței, cu modificări importante care afectează direct angajații cu salariul minim.

Plafonul neimpozabil scade de la 300 de lei la 200 de lei începând cu 1 iulie 2026, ceea ce reduce creșterea netă a salariului minim. În aceste condiții, salariul minim net ar ajunge la 2.700 lei, față de 2.741 lei cât ar fi rezultat dacă plafonul de 300 de lei era menținut. Creșterea reală pentru angajați va fi astfel de aproximativ 125 de lei, nu de 167 de lei, cum fusese anunțat inițial.

Documentul pentru decembrie 2025 include un pachet amplu de măsuri, structurate pe mai multe direcții majore.

Reducerea cheltuielilor bugetare

Guvernul propune diminuarea subvențiilor acordate partidelor politice și minorităților, reducerea sumelor forfetare pentru parlamentari și amânarea unor măsuri care ar fi generat cheltuieli suplimentare în sănătate și asistență socială. De asemenea, sunt introduse reguli mai stricte de control al cheltuielilor la nivelul întreprinderilor publice și mecanisme prudente de indexare a unor drepturi sociale.

Stimularea economiei și simplificări fiscale

Pe partea de stimulare economică, Ordonanța prevede reducerea impozitului minim pe cifra de afaceri la 0,5% în 2026, urmând ca acesta să fie eliminat complet în 2027. Microîntreprinderile ar urma să aplice o cotă unică de 1% impozit pe venit, indiferent de nivelul veniturilor sau de domeniul de activitate.

Totodată, este anunțată eliminarea „taxei pe stâlp” din 2027 și consolidarea digitalizării fiscale prin RO e-Factura, concomitent cu simplificarea mecanismului RO e-TVA, prin controale mai bine țintite.

Autoritățile locale și PNRR. Sprijin pentru persoanele vulnerabile

Autoritățile locale vor putea accesa împrumuturi din Trezorerie de până la 500 milioane lei pentru a acoperi cheltuieli neeligibile din proiectele PNRR. În paralel, sunt prevăzute fonduri pentru sprijinirea sistemelor de termoficare în sezonul rece și mecanisme tranzitorii de finanțare până la aprobarea bugetelor locale pe 2026.

Guvernul menține măsuri de sprijin pentru angajații cu salarii mici, prin prelungirea parțială a neimpozitării unei părți din salariul minim. De asemenea, schema de protecție pentru consumatorii vulnerabili de energie este extinsă până la 31 decembrie 2026, iar programul „Masa Sănătoasă” pentru elevi continuă și anul viitor.

Combaterea evaziunii fiscale, cu accent pe produse accizabile

Un capitol distinct al Ordonanței vizează întărirea controlului asupra produselor accizabile, în special cele energetice. Autorizarea operatorilor va fi centralizată la nivelul ANAF, iar garanțiile financiare pentru importatori și distribuitori vor fi extinse pentru a acoperi riscurile de neplată a TVA și accizelor.

Lanțurile de tranzacționare vor fi scurtate, fiind limitați intermediarii fără capacități de depozitare autorizate, măsuri menite să reducă evaziunea și să combată firmele fantomă.

De ce a fost nevoie de modificarea RO e-TVA

În motivarea Ordonanței, Guvernul invocă explicit incapacitatea ANAF de a gestiona actualul sistem RO e-TVA, riscul de blocaj administrativ și impactul negativ asupra mediului de afaceri. Menținerea unor obligații greu de respectat, precum termenul de 5 zile pentru transmiterea facturilor în perioade cu sărbători legale, a generat dificultăți reale pentru contribuabili.

În lipsa unor ajustări rapide, autoritățile admit că sistemul ar fi devenit nefuncțional atât pentru stat, cât și pentru firme, afectând competitivitatea economică și climatul investițional.