Raport BNR: Avuția netă a românilor a crescut până la 1.900 de miliarde de lei, dar riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate

Avuția netă a populației din România s-a dublat din 2019 până în prezent, ajungând la aproximativ 1.900 de miliarde de lei, dar riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate, arată  Raportul asupra stabilității financiare publicat de BNR în decembrie 2025. 

Averea netă a populației reflectă atât creșterea economică susținută din ultimul deceniu, cât și efectele măsurilor de stimulare financiară adoptate în perioada pandemiei, potrivit datelor Băncii Naționale a României (BNR).

BNR evaluează avuția netă prin agregarea activelor financiare și nefinanciare ale populației, din care sunt scăzute datoriile. Din această perspectivă, România a ajuns într-un punct notabil: avuția netă a populației este, la nivel agregat, echivalentă cu produsul intern brut, iar raportată la venitul brut disponibil, aceasta este de 1,8 ori mai mare (iunie 2025).

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Creștere puternică a activelor financiare și imobiliare

Componenta financiară a avuției populației — care include numerar, depozite bancare, titluri de stat, asigurări, fonduri de pensii, fonduri mutuale și participații în acțiuni listate și nelistate — a crescut semnificativ, de la aproape 600 de miliarde de lei la peste 1.300 de miliarde de lei. În paralel, aprecierea pieței imobiliare a dus la o creștere a avuției nefinanciare de la aproximativ 500 de miliarde de lei la peste 900 de miliarde de lei, potrivit estimărilor BNR.

Această acumulare de active a avut loc în pofida șocurilor succesive din ultimii ani — pandemia, inflația ridicată și încetinirea creșterii economice — sugerând o capacitate sporită a gospodăriilor de a absorbi șocuri adverse.

„Acumularea de avuţie netă sporeşte rezilienţa sectorului populaţiei la nivel agregat, oferind o rezervă importantă în cazul apariţiei unor evoluţii nefavorabile asupra veniturilor sau condiţiilor economice generale“, notează banca centrală în raport.

Dincolo de cifrele agregate, BNR sugerează implicit o nuanțare importantă: reziliența nu este distribuită uniform. O parte semnificativă a avuției este concentrată în active imobiliare și în segmentele superioare de venit, ceea ce limitează capacitatea unor gospodării de a transforma această avuție în lichiditate rapidă în caz de șoc economic.

BNR semnalează deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne

Avansul economic se menține modest, iar perspectivele de creștere pentru anul curent au fost revizuite în scădere. De asemenea, deficitele gemene persistente, împreună cu traiectoria ascendentă a datoriei publice, susțin necesitatea consolidării  fiscal-bugetare, se arată în raport.

„În primele nouă luni ale anului 2025, execuția bugetară pe metodologie cash a înregistrat un deficit de 102,5 miliarde lei, echivalent cu aproximativ 5,4 la sută din PIB, comparabil cu cel din perioada similară a anului anterior. Se estimează că pachetul de măsuri fiscal-bugetare implementat în luna iulie va avea un impact relativ modest asupra deficitului din anul 2025, însă efecte mai accentuate vor fi resimțite începând din anul 2026. În acest context, rectificarea bugetară aprobată în luna septembrie prevede pentru anul curent o țintă de deficit bugetar de 8,4 la sută din PIB. Pe termen mediu, se anticipează o ajustare  graduală a deficitului”, menționează BNR în raport.

Raport BNR: Riscuri crescute pentru stabilitatea financiară

Pentru BNR, evoluția avuției populației este un indicator-cheie al stabilității financiare: o bază mai solidă de active reduce probabilitatea unor ajustări abrupte ale consumului și limitează riscurile sistemice în perioade de stres economic. Totuși, banca centrală rămâne atentă la interacțiunea dintre avuție, îndatorare și ciclurile piețelor de active, într-un context marcat de incertitudini geopolitice și de normalizarea politicilor monetare.

„Riscurile la adresa stabilității financiare au rămas ridicate de la data ultimului Raport, reflectând vulnerabilitățile acumulate atât la nivel intern, cât și internațional. Incertitudinile geopolitice, impredictibilitatea evoluțiilor privind politicile comerciale și evaluările ridicate în unele segmente ale piețelor de capital continuă să creeze un mediu volatil, ce poate transmite efecte perturbatoare în economie și pe piețele financiare. Reziliența sectorului bancar românesc se menține solidă, fiind susținută de o capitalizare adecvată și de o gestionare prudentă a riscurilor”, se arată în Raportul BNR.

Pe termen mediu, provocarea pentru economia românească va fi transformarea acestei acumulări de avuție într-o creștere sustenabilă, bazată pe investiții productive și pe reducerea vulnerabilităților structurale, nu doar pe valorizarea activelor existente.

Incertitudini macroeconomice și risc suveran, inclusiv în cazul unor țări europene

Pe plan extern, riscurile la adresa stabilității financiare se mențin la niveluri ridicate, avertizează BNR. Deși progresele înregistrate în ceea ce privește relațiile comerciale, inclusiv a celor între SUA și UE, respectiv, China, precum și eforturile de detensionare a situației din Orientul Mijlociu, reprezintă evoluții pozitive, nivelul incertitudinii privind orientarea politicilor economice se menține ridicat pe plan
internațional, iar contextul geopolitic rămâne tensionat, apreciază banca centrală.

De asemenea, menținerea deficitelor fiscale ridicate pe plan internațional, împreună cu nivelul
înalt de datorie publică și creșterea costurilor de finanțare, continuă să amplifice tensiunile legate de percepția riscului suveran, inclusiv în cazul unor economii europene. Cu toate acestea, sentimentul investitorilor pe piețele financiare internaționale s-a menținut favorabil, susținând continuarea tendinței
ascendente a prețurilor activelor cu profil mai ridicat de risc, de la valori deja înalte, precum și menținerea unui nivel relativ redus al volatilității, atât din perspectivă istorică, cât și având în vedere contextul macroeconomic și geopolitic actual.