Prima pagină » Raport Deloitte. 46% dintre colecționarii români de artă investesc rațional și preferă pictura contemporană și autori internaționali

Raport Deloitte. 46% dintre colecționarii români de artă investesc rațional și preferă pictura contemporană și autori internaționali

Raport Deloitte. 46% dintre colecționarii români de artă investesc rațional și preferă pictura contemporană și autori internaționali

Majoritatea colecționarilor români de artă se ghidează în deciziile de achiziție după gusturi estetice și preferințe personale, însă aproape jumătate (46%) iau în calcul și dimensiunea financiară a acestui tip de plasament, se arată într-un raport Deloitte Art Market Report 2025, realizat în parteneriat cu Asociația RAD.

Potrivit sursei citate, pentru o parte importantă dintre colecționari, arta funcționează și ca instrument de diversificare a portofoliului, ca o protecție în fața riscurilor economice sau ca un potențial de câștig speculativ. Aproape 6 din 10 colecţionari români alocă sub 10% din venitul anual investiţiilor în artă.

O piață tânără, între tradiție și internaționalizare

Piața autohtonă de artă are un profil demografic tânăr și este definită de o practică de colecționare aflată încă în formare. În acest context, preferințele se îndreaptă tot mai mult către arta contemporană, în special către lucrările create după anul 2000, menționate de 80% dintre participanți ca fiind deja deținute sau aflate în vizorul unor viitoare achiziții.

Totodată, colecționarii români manifestă o deschidere în creștere față de scena internațională de artă: 49% dintre ei își împart interesul între artiști locali și internaționali, în timp ce 36% rămân concentrați exclusiv pe arta autohtonă, invocând motive de accesibilitate și afinitate culturală.

„Raportul conturează o serie de tendințe locale: o apetență accentuată pentru pictură și artă contemporană, dar și o nevoie clară de transparență în evaluarea lucrărilor și de vizibilitate a prețurilor. În același timp, confirmă concluzii similare identificate în alte piețe europene, cum ar fi Luxemburg sau Ungaria: deciziile de achiziție sunt în continuare dominate de criterii artistice, iar colecțiile contribuie la construirea de punți între generații”, explică Corina Dimitriu, Partener, Deloitte România.

Pictura, lider detașat; sculptura și fotografia câștigă teren

Conform raportului, pictura este cea mai populară categorie artistică, prezentă în portofoliul a 89% dintre respondenți și dorită în viitor de 86%. Pe următoarele poziții se află sculptura (53% în istoricul de achiziții, 60% în intenții) și fotografia (49% atât în trecut, cât și în planurile viitoare). Interesul pentru instalații și arta conceptuală este prezent, dar la un nivel inferior (31%).

Arta ca investiție: modestă, dar strategică

Investițiile în artă sunt în general moderate. 59% dintre colecționari alocă sub 10% din venitul anual pentru astfel de achiziții, iar 60% afirmă că lucrările de artă reprezintă sub 10% din totalul activelor. Doar 5% dintre respondenți dețin colecții în care arta cântărește peste jumătate din avere.

Motivațiile financiare sunt diverse: 26% privesc arta ca un instrument de protecție în perioade economice volatile, 24% ca o formă de diversificare a portofoliului, iar 19% ca un potențial vehicul speculativ.

O viziune pe termen lung: moștenire și patrimoniu

Tendința de a privi arta ca parte a unui patrimoniu de familie începe să prindă contur. 66% dintre colecționari declară că păstrează lucrările cel puțin 10 ani, de regulă acasă sau la birou, iar 41% intenționează să le lase moștenire, încurajând consolidarea unei forme de „generational wealth” în jurul artei.

„Acest tandem între criterii estetice și motivații investiționale are capacitatea de a genera valoare pe termen lung. Lucrările nu doar decorează, ci creează legături între generații și contribuie la dezvoltarea unei practici culturale solide”, punctează Andrei Burz-Pînzaru, Partener Deloitte și lider al programului Deloitte Private în România.

Colecții mici, dar în creștere

Structura colecțiilor arată o concentrare în zona segmentului mediu: 34% dintre colecționari dețin între 6 și 24 de lucrări. Colecțiile ample, cu peste 100 sau chiar peste 300 de piese, sunt deocamdată limitate, reprezentând fiecare câte 11% dintre respondenți, dar indică o tendință emergentă.

Imagine RAD Art Fair / Arhivă
Imagine RAD Art Fair / Arhivă

O scenă artistică tot mai conectată

„Tranziția de la o piață orientată preponderent către creația locală la una deschisă dialogului internațional este o dovadă a maturizării scenei artistice din România, care devine tot mai diversă și orientată spre viitor”, spune Catinca Tăbăcaru, galerist, curator și co-fondator al Asociației RAD.

Deloitte Art Market Report 2025 a fost realizat în premieră pentru România, în parteneriat cu Asociația RAD, cu sprijinul Art Advisory Budapesta și al Galeriilor Mütargy. Studiul se bazează pe un sondaj desfășurat în perioada martie-aprilie 2025, în rândul a 104 colecționari activi din sectoare precum artă, financiar, imobiliar, tehnologie, media, juridic și altele.

Potrivit sursei citate, 65% dintre respondenți incluși în acest studiu au vârste cuprinse între 35 și 56 de ani.

Alte articole importante
DECLARAȚII EXCLUSIVE
Cum iubim Bucureștiul. Palatul Noblesse, o poveste despre un act de curaj în restaurarea privată a patrimoniului care aduce la viață un cartier legendar
Cum iubim Bucureștiul. Palatul Noblesse, o poveste despre un act de curaj în restaurarea privată a patrimoniului care aduce la viață un cartier legendar
Loredana Preda, CEO și cofondatoare Noblesse Group, ne-a povestit, la cea mai recentă ediție a podcastului Puterea Financiară, despre un întreg parcurs creativ – de la intuiția  „frumuseții ascunse” a uneia dintre casele „care plângeau” din inima Bucureștiului vechi și până la restaurarea Palatului Noblesse. Este o poveste despre  un act privat de restaurare a […]
Databricks, cu doi cofondatori români, evaluată la 134 miliarde $
Companii
Databricks, cu doi cofondatori români, evaluată la 134 miliarde $
Databricks, compania de tehnologie cu doi cofondatori români, a atras una dintre cele mai mari finanțări din istoria sectorului IT. În acest fel, compania ajunge la o evaluare impresionantă de 134 de miliarde de dolari, care reprezintă o creștere de peste 30% față de runda de finanțare anunțată în vară. Databricks, unicornul cu fondatori români, […]
Cele 20 de reguli fiscale care schimbă radical viața firmelor din România în 2026
Companii
Cele 20 de reguli fiscale care schimbă radical viața firmelor din România în 2026
Anul 2026 aduce una dintre cele mai ample resetări fiscale și administrative din ultimul deceniu pentru mediul de afaceri din România. Intrarea în vigoare a Legii nr. 239/2025, publicată în Monitorul Oficial pe 15 decembrie 2025, redesenează relația dintre stat și companii, introducând reguli mai stricte, sancțiuni automate și mecanisme menite să elimine firmele inactive […]
România, mai aproape de energia mai ieftină și de rolul de hub energetic regional
România, mai aproape de energia mai ieftină și de rolul de hub energetic regional
România urmează să beneficieze de investiții majore în infrastructura de energie, după ce Comisia Europeană va finanța proiecte de interconectare electrică cu țările vecine, totalizând peste 7.000 de megawați. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a subliniat impactul direct al acestor proiecte asupra prețurilor la energie și asupra poziției României […]
Surpriză de la Dacia: noul Sandero, mai ieftin pe o piață importantă
Companii
Surpriză de la Dacia: noul Sandero, mai ieftin pe o piață importantă
La o săptămână după ce s-au deschis comenzile în România, Dacia Sandero facelift și-a făcut debutul comercial pe o altă piață importantă. Atât versiunea standard, cât și varianta Stepway sunt mai accesibile comparativ cu modelele aflate acum la vânzare în Marea Britanie. Noua Dacia Sandero facelift este mai ieftină decât modelul actual cu aproape 1.000 […]
ANALIZĂ
De ce a renunțat UE la interdicția mașinilor termice din 2035
Companii
De ce a renunțat UE la interdicția mașinilor termice din 2035
Uniunea Europeană a făcut un pas înapoi în ceea ce privește interdicția mașinilor termice noi începând cu 2035. Decizia a fost luată pe fondul presiunilor economice, tehnologice și politice venite din mai multe state membre. Schimbarea de poziție reflectă nevoia de a adapta tranziția către electromobilitate la realitățile din sectorul auto, ale consumatorilor și ale […]