Raportul Artmark 2024-2025: Piața românească de artă stabilește recorduri istorice

Piața românească de artă a atins un record istoric în 2024-2025, cu vânzări de peste 15 milioane €, arată cel mai recent raport anual publicat de Artmark. 

Arta ca refugiu economic în vremuri fragile

Nicolae Grigorescu a dominat piața cu „Țărăncuță, odihnindu-se”, adjudecată la 365.000 de euro, cea mai mare sumă plătită vreodată pentru o operă în România. Ion Țuculescu s-a impus ca lider al artei contemporane, cu vânzări totale de 581.250 de euro. În clasamentul vânzărilor din ultimul an urmează Ștefan Câlția, cu 318.050 de euro, și Sabin Bălașa – cu 234.750 de euro. Nicolae Tonitza a rămas o prezență constantă, cu recordul din 2023 pentru „Fetița cu fundiță roz”, adjudecată la 110.000 de euro. Totodată, piața a început să valorizeze și operele artistelor, fiind consemnată prima adjudecare feminină de peste 20.000 de euro. Astfel, vânzările confirmă atât forța patrimoniului clasic, ascensiunea artei contemporane, cât și deschiderea către diversitate, subliniază sursa citată.

Un an electoral, marcat de incertitudine și tensiuni geopolitice, nu a oprit colecționarii să investească în artă. Rezultatele Casei de Licitații A10 by Artmark arată o reziliență spectaculoasă a pieței. Vânzările prin licitație au urcat la 11,07 milioane de euro, în creștere cu 8,2% față de anul anterior. Magazinul „Dependent de Artă” a adăugat 1,48 milioane de euro, un plus de 10,4%. Cumulat, grupul Artmark a ajuns la 15,63 milioane de euro, cel mai ridicat nivel din istoria sa.

Atacurile cibernetice au provocat pierderi record în Germania

14:58

Industria auto chineză, amenințată de excedentul de producție

13:49

Extinderea internațională și diversificarea portofoliului

Artmark Croația a raportat 1,38 milioane de euro din cinci licitații, confirmând maturizarea pieței regionale. Artmark Bulgaria a înregistrat 1,69 milioane de euro, cu o rată remarcabilă de adjudecare de 88,55%. Totuși, piața românească a rămas nucleul Artmark, deși extinderea externă devine tot mai relevantă. Recordul absolut al anului a fost stabilit de pictura „Țărăncuță, odihnindu-se”, de Nicolae Grigorescu. Opera s-a adjudecat cu 365.000 de euro, marcând o referință în istoria licitațiilor românești.

Structura pieței: între patrimoniu și accesibilitate

Arta plastică a atras 7,67 milioane de euro, confirmând rolul de motor al pieței de profil. Arta decorativă și segmentul luxury au însumat 1,93 milioane de euro, iar cartea și istoria artei au contribuit cu 1,22 milioane. Rata de adjudecare s-a menținut stabilă, la 73%, un indicator de maturitate a pieței. Aproape 53% dintre loturi au fost adjudecate sub 500 de euro, ceea ce confirmă accesibilitatea pieței, precizează raportul Artmark. Doar 5% dintre lucrări au depășit pragul de 5.000 de euro, păstrând atractivitatea pentru colecționarii debutanți.

Arta contemporană: un nou motor de creștere

Arta contemporană a generat 2,9 milioane de euro, adică 37,8% din totalul artei tranzacționate. În urmă cu zece ani, acest segment reprezenta doar 15,5%. Noile cifre par să confirme o schimbare de paradigmă.

2024 – anul recordurilor absolute

Artmark a organizat 47 de licitații în România, mai puține decât în 2023, dar cu rezultate spectaculoase, potrivit raportului său anual. Volumul vânzărilor prin licitație a ajuns la 11,36 milioane de euro, cu 24,8% peste nivelul anterior. Rata medie de adjudecare a urcat la 73,38%, de la 70% în anul 2023. Creșterea a fost alimentată de concentrarea pe arta plastică, de patrimoniu și contemporană. Contextul recesionist și inflaționist a orientat publicul educat spre investiții culturale.

Magazinul „Dependent de Artă” și vânzările private

Vânzările private și cele din magazin au înregistrat un salt spectaculos de 34,6% în 2024. Totalul a ajuns la 1,45 milioane de euro, cel mai mare nivel de creștere începând din 2021. Acest segment a devenit o alternativă importantă la licitațiile publice. Ritmul de rotație al obiectelor a crescut cu aproape 40% în prima jumătate a anului. Creșterea confirmă nevoia colecționarilor de a achiziționa rapid și flexibil.

Piața românească de artă în 2023: bazele creșterii actuale

Anul 2023 a înregistrat 50 de licitații, cu vânzări totale de 10,2 milioane de euro. Dintre acestea, 9,1 milioane au provenit din licitații publice, restul din vânzări private. Rata medie de adjudecare a fost de 70%, în linie cu standardele europene. Nicolae Tonitza a stabilit un record cu „Fetița cu fundiță roz”, adjudecată la 110.000 de euro. A fost și anul în care s-au confirmat filialele din Bulgaria și Croația. Au fost organizate primele licitații exclusiv online, atrăgând participanți din peste 30 de țări.

Recesiunea 2022-2023 și adaptarea prin artă

Între septembrie 2022 și iulie 2023, Artmark a organizat 49 de licitații, cu adjudecări de 9,4 milioane de euro. În pofida inflației, rata medie de adjudecare a fost de 70,10%. Vânzările prin magazin au însumat 1,14 milioane de euro, confirmând interesul crescut pentru achiziții directe. Pandemia și recesiunea au accelerat digitalizarea și atragerea noilor generații de colecționari. Arta a fost percepută ca mijloc de protecție a valorii banilor.

Anii 2021 și 2022: începutul schimbării de paradigmă

În 2021, Artmark a organizat 43 de licitații, cel mai mare număr din istoria sa. Vânzările prin licitație au totalizat 12,6 milioane de euro, confirmând un apetit crescut pentru artă. A fost anul în care lucrările au început să fie achitate și prin criptomonede. Arta contemporană a înregistrat vânzări de 2,59 milioane de euro, în creștere față de anul precedent. În 2022, interesul pentru arta contemporană a continuat să crească. Colecționarii tineri au devenit un motor important de cerere.

Pandemia și rolul digitalizării în piața de artă

În 2020, piața românească de artă a surprins printr-o creștere de 20% în ciuda crizei. Apariția licitațiilor online a schimbat modul de interacțiune cu publicul. Mulți români au redescoperit arta ca valoare fundamentală și formă de refugiu cultural. Numărul licitațiilor caritabile s-a dublat, confirmând dimensiunea empatică a artei. Arta a coborât de pe simeze și a intrat în spațiul digital. A fost începutul unei noi ere de accesibilitate.

Artă, economie și reziliență culturală

Evoluția pieței românești de artă din ultimii ani confirmă o transformare structurală. Arta nu mai este doar pasiune, ci și instrument de tezaurizare. Într-o lume marcată de crize, operele de artă devin simboluri de stabilitate și identitate. Recordurile Artmark arată că piața românească a intrat într-o etapă de maturizare. Extinderea regională confirmă potențialul de integrare într-un circuit cultural mai amplu. Pentru colecționari și investitori, arta rămâne o punte între frumusețe și valoare financiară.