Rata abandonului școlar în România îngrozește Europa. Județele unde copiii renunță la școală de trei ori mai des decât media europeană

România continuă să se confrunte cu una dintre cele mai ridicate rate ale abandonului școlar din Uniunea Europeană. Noile date arată că în unele zone, procentul copiilor care părăsesc sistemul educațional depășește chiar de trei ori media UE. Fenomenul se menține la un nivel alarmant, în ciuda numeroaselor programe și intervenții publice.

Rata abandonului școlar în România

Rata abandonului școlar rămâne una dintre cele mai acute probleme ale sistemului educațional din România. Analiza Monitorului Social, bazată pe date Eurostat, arată că țara noastră se află printre statele cu cele mai mari procente de părăsire timpurie a educației.

Acest indicator se referă la elevii care nu finalizează învățământul obligatoriu din cauza unui volum mare de absențe nemotivate care îi împiedică să încheie doi ani școlari consecutivi.

Final de săptămână dificil la Bursă. Investitorii au tras frâna, iar indicele BET a coborât sub 30.000 de puncte

16:07

România accelerează înzestrarea armatei: contracte de peste 5,6 miliarde de euro pentru blindate, nave și sisteme anti-dronă. Patru acorduri majore, semnate înainte de termenul-limită

13:21

Datele arată că zeci de mii de elevi dispar anual din sistem înainte de a ajunge la examenul de Bacalaureat. Raportul pune accent pe câteva regiuni unde fenomenul a atins valori fără precedent. Regiunea de Sud-Est înregistrează cea mai severă situație. Județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea au o rată cumulată de 26%. Acest procent este aproape triplu față de media Uniunii Europene. Regiunea din centrul țării se confruntă cu un nivel îngrijorător de 21%, iar în Sud rata ajunge la 19%.

Evoluția abandonului școlar și comparația cu alte state europene

Rata abandonului școlar din România s-a menținut la un nivel extrem de ridicat în ultimul deceniu. În 2013, 17% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani renunțau prematur la educație. În 2024, procentul a scăzut doar până la 16,8%. Ritmul de reducere a fenomenului este lent.

În același timp, media UE a coborât de la 11% în 2013 la 9,4% în 2024. Diferența dintre România și restul statelor europene s-a menținut constantă. Unele țări au făcut progrese importante. Spania este exemplul cel mai relevant. În 2015, avea o rată a abandonului mai ridicată decât România. În 2024, a reușit să coboare la 13%, datorită unor programe eficiente de sprijin, investițiilor în infrastructura școlară și unor politici educaționale coerente.

În România, regiunile reacționează diferit. Nord-Est este singura zonă care a înregistrat o scădere reală, de la 25% în 2015 la 16% în 2024. Studiile arată că oportunitățile lor pe piața muncii ale celor care renunță la educație sunt mult mai reduse. Mulți ajung să nu mai lucreze formal și rămân dependenți de locuri de muncă ocazionale sau sezoniere.

„Persistenţa ratelor ridicate de abandon şcolar, în pofida numeroaselor dezbateri şi iniţiative publice, reflectă eficienţa limitată a intervenţiilor statului în acest domeniu”, menționează Monitorul Social.

Scandalul declarațiilor ministrului Educației despre analfabetismul funcțional

În acest context, declarațiile ministrului Educației, Daniel David, au provocat un val de critici. Ministrul a afirmat că profesorii poartă principala responsabilitate pentru nivelul ridicat de analfabetism funcțional.

El a susținut că elevii vin la școală cu un nivel normal de inteligență și creativitate și că profesorii ar trebui să le dezvolte competențele esențiale. Declarațiile au fost făcute într-un podcast realizat de Salvați Copiii și au stârnit reacții dure din partea cadrelor didactice. Unii profesori au declarat că s-au simțit jigniți și au acuzat ministrul că nu înțelege realitatea din școli și nu reprezintă interesele lor.

„Nu vă supărați, nu vreau să spun 100%, dar cea mai mare parte. Până la urmă, copiii vin cu un nivel de inteligență și un nivel de creativitate normale, ca să spun așa. Este treaba profesorilor ca, pornind pe o normalitate, copiilor să le transferi acele competențe”, a spus Daniel David.

Sindicatul Învățământ Preuniversitar Argeșean SIPA Muntenia a transmis un comunicat în care afirmă că declarațiile sunt calomnioase și ofensatoare. Reprezentanții sindicatului au subliniat că profesorii muncesc în condiții dificile de peste 35 de ani, într-un sistem cronic subfinanțat.

„O asemenea afirmație este nefondată, injustă și profund ofensatoare la adresa sutelor de mii de profesori care, în ciuda unui sistem subfinanțat cronic de peste 35 de ani, continuă să își desfășoare activitatea cu profesionalism, devotament și sacrificii personale”, a transmis SIPA, într-un comunicat citat de Edupedu.ro.