Anticorupție sau jaf? Fondul turc de stat controlează peste 1.000 de companii

Un fond de investiții de stat a devenit unul dintre cei mai mari acționari din Turcia. FMI avertizează că mișcările guvernamentale pot destabiliza economia și amenință dreptul de proprietate privată.

TMSF a ajuns să dețină peste 1.000 de companii, de la media și energie, până la cluburi de fotbal

Un fond de investiții de stat a devenit unul dintre cei mai mari acționari din Turcia. În campania anti-corupție au fost transferate sute de companii private în mâinile guvernului, ceea ce a ridicat suspiciuni că ar fi vorba, de fapt, de o confiscare a activelor motivată politic. Anchetele și raidurile în corporații au alarmat mediul turc de afaceri și au generat multiple speculații. Motivul principal de îngrijorare este legat de folosirea fondului TMSF împotriva oponenților politici ai președintelui Erdoğan. TMSF – Tasarruf Mevduatı Sigorta Fonu, este Fondul de Garantare a Depozitelor de Stat din Turcia. Inițial, a fost creat pentru a proteja depozitele bancare ale populației, dar, în practică, atribuțiile sale s-au extins foarte mult.

Astăzi, TMSF funcționează și ca un administrator temporar al companiilor confiscate – în cadrul anchetelor judiciare sau pentru suspiciuni de infracțiuni financiare. Practic, fondul preia controlul companiilor până când instanțele sau autoritățile decid soarta lor. Poate să le vândă, să le lichideze sau să le gestioneze temporar.

TMSF a ajuns să dețină peste 1.000 de companii din toate sectoarele economiei turce, de la media și energie, până la cluburi de fotbal, scrie Financial Times. Iar asta ridică întrebări cu privire la influența politică și la o tentativă de control asupra economiei.

Potrivit lui Berk Esen, profesor asistent la Universitatea Sabancı, AKP folosește TMSF pentru a regla economia și pentru a favoriza firme apropiate partidului. Strategia permite marginalizarea companiilor percepute ca rivale politice. Guvernul încearcă, de asemenea, să reconfigureze cine deține controlul asupra economiei. Această strategie ar putea remodela structura corporativă turcă în următorii ani, subliniază sursa citată.

Numărul companiilor confiscate crește de la un an la altul

Conglomeratele Can Holding, producătorul de sticlă și sodă Ciner Group și Istanbul Gold Refinery fac parte din seria companiilor vizate recent de anchete. În doar 12 luni, TMSF a crescut semnificativ numărul de firme controlate. Fondul de stat acționează ca tutore al companiilor investigate și deține acum 1.056 de firme, față de 675 anul trecut. Acestea acoperă sectoare din întreaga economie turcă, de la media, finanțe și energie, până la clubul de fotbal Kasımpaşa, echipa copilăriei lui Erdoğan.

Anchetele și arestările au creat nesiguranță în sectorul privat. Proprietarii se tem pentru drepturile lor și pentru aplicarea selectivă a legii. Situația este agravată de ambiția lui Erdoğan de a-și extinde controlul, în perspectiva unui alt mandat prezidențial. Economia turcă, deja fragilă, este afectată de presiunea investitorilor și de climatul incert de reglementare, adaugă sursa citată.

Teorii despre scopul anchetelor

Explicația cea mai simplă este că guvernul vrea să-și întărească imaginea de luptător anti-corupție. Încearcă să demonstreze că justiția funcționează independent și că procurorii nu vizează doar opoziția. Așa s-ar putea explica de ce au arestat 19 celebrități media, suspectate de consum de droguri, scrie Financial Times. Mulți analiști au descris această acțiune drept o piesă de „teatru anti-corupție”, orchestrată ca să arate cât de ferm este guvernul.

Vedetele au fost eliberate după testele de droguri, fără să fie depuse acuzații. Printre cei reținuți se numără Hadise Açıkgöz, Demet Evgar Babatas și Berrak Tüzünataç, precizează sursa citată. Scopul real, spun criticii, ar putea fi finanțarea rețelelor de patronaj înaintea alegerilor prezidențiale din 2028. Temerea tacită a mediului de afaceri este că anchetele nu sunt o operațiune „cu mâinile curate”, ci un atac direct asupra sectorului privat.

Fondul TMSF și rolul său extins

Fondul TMSF a fost creat în 1983 pentru protecția depozitelor bancare. După tentativa de lovitură de stat din 2016, rolul său s-a extins considerabil, implicând confiscarea a peste 1.300 de companii suspectate de legături cu presupusul complot. Majoritatea au fost ulterior returnate proprietarilor, după investigații judiciare. Restul au fost vândute. Criticii susțin că prețurile de vânzare au fost favorabile aliaților guvernului.

Noile reglementări, adoptate în februarie, permit ca suspiciunea puternică de infracțiuni, precum spălarea de bani, să fie suficientă pentru plasarea unei firme sub tutela TMSF. Prima companie mare confiscată după noile reguli a fost fintech-ul Papara, acuzat de implicare în jocuri de noroc ilegale. Procurorii au cerut recent o pedeapsă de 28 de ani pentru fondatorul său, Ahmed Faruk Karslı, precizează sursa citată.

Cele mai recente raiduri corporative

Raidurile recente au început pe 11 septembrie, cu confiscarea a 121 de companii aparținând Can Holding, un grup activ în media și educație, dar originar din industria tutunului. Au fost emise mandate de arestare pentru 10 persoane, inclusiv pentru proprietarul principal Kemal Can. Oamnii au fost acuzați de contrabandă, spălare de bani și evaziune fiscală. Printre activele confiscate se numără Haberturk Media, unul dintre ultimele trusturi independente din Turcia.

Pe 29 septembrie, ancheta s-a extins, incluzând unele active turcești deținute de Ciner Group, suspectate de fraudă în tranzacția vânzării Haberturk Media către Can Holding. Procurorii au menționat „suspiciuni puternice” de spălare de bani, deși autoritățile de reglementare au aprobat tranzacția cu câteva luni înainte. Mărturia lui Kemal Can sugerează că tranzacția a fost realizată „la sfatul unor oficiali guvernamentali de rang înalt”.

În cea mai recentă operațiune anti-corupție, 21 de persoane legate de compania Istanbul Gold Refinery au fost reținute pentru presupusă fraudă. IGR, una dintre cele mai mari cinci companii industriale din Turcia, nu a oferit comentarii, scrie Financial Times. London Bullion Market Association a inițiat un „proces de revizuire a incidentului” și a solicitat o declarație oficială de la IGR.

Semnale îngrijorătoare pentru mediul de afaceri

„Nimeni nu pare să știe ce se întâmplă, dar represiunea ridică multe semne de întrebare”, spune Wolfango Piccoli, de la Teneo. Menționează calitatea incertă a autorităților de reglementare, care au aprobat tranzacția media Can, dar aceasta a fost imediat investigată. De asemenea, ridică problema independenței administratorilor TMSF, care controlează active evaluate la 328 miliarde TL (10 miliarde dolari) la începutul acestui an.

Oricare ar fi motivele reale, simpla desfășurare a acestor operațiuni transmite un mesaj clar. „Dacă ar fi să speculez, Erdoğan trimite un semnal: nu există persoane de neatins”, conchide Piccoli, citat de Financial Times.