Prima pagină » Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil

Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil

Insolvenţa STB scoate la iveală problemele structurale ale transportului public din Bucureşti. Modelul bazat pe subvenţii tot mai mari şi bilete ieftine nu mai este sustenabil
Foto: Facebook/STB

Intrarea în insolvenţă a Societăţii de Transport Bucureşti (STB) evidenţiază limitele unui model de finanţare în care preţul biletelor a rămas mult timp la un nivel redus, în timp ce cheltuielile de funcţionare au crescut constant, iar diferenţele au fost acoperite prin subvenţii de la bugetul Capitalei. Potrivit unei analize realizate de think-tank-ul economic Frames, dificultăţile companiei nu reprezintă un eveniment izolat, ci rezultatul acumulării unor dezechilibre financiare şi administrative pe parcursul mai multor ani.

STB, unul dintre cei mai mari operatori de transport public din România, are peste 9.000 de angajaţi şi deserveşte zilnic sute de mii de călători. Cu toate acestea, compania a ajuns în situaţia de a nu-şi mai putea gestiona obligaţiile financiare, iar procedura insolvenţei a devenit necesară pentru continuarea activităţii şi reorganizarea operaţiunilor. Adrian Negrescu, managerul Frames, consideră că problemele companiei au fost generate de un sistem în care transportul public a fost tratat ca un serviciu social cu finanţare aproape nelimitată, fără o corelare suficientă între costurile reale, tarifele plătite de călători şi calitatea serviciilor oferite. Analiza atrage atenţia că dificultăţile nu au apărut în 2026, ci au devenit vizibile după o perioadă îndelungată în care dezechilibrele au fost compensate prin alocări bugetare şi acumularea de datorii.

STB are datorii de peste 3 miliarde de lei şi funcţionează sub supravegherea administratorilor judiciari

Tribunalul Bucureşti a dispus deschiderea procedurii generale de insolvenţă a STB la 8 septembrie 2026, după ce compania a formulat o a doua solicitare, prima cerere fiind respinsă din cauza unor documente incomplete.

Activitatea de transport nu a fost întreruptă. Autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele continuă să circule, însă administrarea companiei se desfăşoară acum sub supravegherea unui administrator judiciar.

Dimensiunea problemelor financiare este evidenţiată de situaţia obligaţiilor acumulate. La sfârşitul anului 2025, STB înregistra plăţi restante de aproximativ 1,14 miliarde de lei. Datoriile totale, inclusiv penalităţile aferente, sunt estimate de administratorul judiciar la peste 3 miliarde de lei.

Potrivit analizei Frames, primarul general al Capitalei a descris situaţia societăţii drept una de „insolvenţă nedeclarată” încă din 2020, ceea ce indică faptul că dificultăţile financiare erau cunoscute cu mai mulţi ani înainte de deschiderea oficială a procedurii.

Unul dintre factorii care au contribuit la acumularea datoriilor a fost menţinerea unor tarife reduse pentru călători. Preţul unei călătorii a fost de 1,3 lei timp de peste un deceniu, fiind majorat la 3 lei începând din 2021.

În acelaşi interval, cheltuielile cu personalul, energia, combustibilul şi întreţinerea vehiculelor au crescut constant. Diferenţa dintre veniturile obţinute din bilete şi costurile efective de operare a fost acoperită prin subvenţii acordate de Primăria Capitalei.

Valoarea acestor alocări bugetare a crescut de la aproximativ 505 milioane de lei în 2015 la peste 1,2 miliarde de lei în 2020, continuând ulterior să avanseze. În prezent, transportul public de suprafaţă consumă aproximativ o treime din bugetul Primăriei Capitalei.

Problema, potrivit Frames, este că subvenţiile nu au acoperit integral cheltuielile societăţii. STB a ajuns astfel să acumuleze restanţe către furnizori, obligaţii fiscale şi contribuţii neachitate. Penalităţile au majorat ulterior datoriile, iar executările silite şi popririle asupra conturilor au îngreunat suplimentar activitatea companiei.

În anumite situaţii, banii transferaţi de Primărie erau blocaţi pentru acoperirea obligaţiilor restante, în loc să fie utilizaţi pentru cheltuielile curente, precum combustibilul şi funcţionarea transportului public. În toamnă, Fiscul a instituit sechestru asupra sediului STB, iar municipalitatea a fost nevoită să garanteze o datorie către ANAF cu aproape 400 de autobuze.

Costurile administrative şi contractele dezavantajoase au amplificat dezechilibrele

Pe lângă problemele legate de finanţare şi nivelul tarifelor, analiza Frames identifică şi deficienţe de management care au contribuit la deteriorarea situaţiei economice a companiei.

Printre acestea se numără contracte considerate dezavantajoase, o structură de personal supradimensionată în zona administrativă, costuri ridicate de întreţinere a flotei şi cazuri de furt de combustibil investigate penal.

Potrivit lui Adrian Negrescu, modelul de funcţionare a eliminat treptat presiunea pentru eficientizarea activităţii. Atunci când numai 18% din costurile transportului sunt acoperite din încasările de la călători, iar restul finanţării provine din bugetul public fără indicatori suficient de clari de performanţă, compania ajunge să depindă de majorarea periodică a subvenţiilor.

În aceste condiţii, problemele operaţionale şi financiare sunt transferate către bugetul municipal, fără ca operatorul să fie stimulat să reducă pierderile sau să îmbunătăţească productivitatea.

Analiza Frames arată că Bucureştiul ajunge să aloce transportului public resurse importante în raport cu bugetul său, fără să obţină în schimb un nivel al serviciilor comparabil cu cel din alte capitale europene.

Administratorii judiciari trebuie să asigure transportul, să reducă cheltuielile şi să negocieze datoriile

Procedura insolvenţei presupune rezolvarea simultană a trei probleme majore: menţinerea transportului public în funcţiune, reducerea costurilor şi negocierea obligaţiilor faţă de creditori.

Prima prioritate este continuitatea serviciului. Autobuzele, tramvaiele şi troleibuzele nu pot fi retrase din circulaţie pe durata restructurării, ceea ce înseamnă că societatea trebuie să dispună în permanenţă de resurse pentru plata salariilor, achiziţia combustibilului şi desfăşurarea activităţilor curente.

Un avantaj al procedurii de insolvenţă este că mecanismul de executare a conturilor se modifică, iar banii destinaţi activităţii curente pot fi protejaţi de popriri. Subvenţiile pot ajunge astfel la operaţiunile companiei, în timp ce datoriile istorice urmează să fie achitate eşalonat, printr-un cont dedicat creditorilor.

A doua direcţie vizează reducerea cheltuielilor şi ajustarea structurii de personal. Primele măsuri anunţate includ emiterea a 796 de preavize de concediere şi eliminarea a 919 posturi vacante.

În paralel, administratorii judiciari trebuie să analizeze contractele existente şi să identifice acordurile care pot fi renegociate sau denunţate. Procedura insolvenţei oferă posibilitatea legală de a interveni asupra unor asemenea contracte, în condiţiile prevăzute de legislaţie.

A treia provocare este reprezentată de relaţia cu creditorii. Tabelul preliminar al creanţelor a fost publicat, iar prima adunare a creditorilor este programată pentru 17 noiembrie 2026.

Planul de reorganizare trebuie să ofere furnizorilor şi celorlalţi creditori o perspectivă realistă asupra recuperării unei părţi din sumele datorate. Procesul ar putea presupune inclusiv eliminarea unor penalităţi, în funcţie de soluţiile acceptate în cadrul procedurii.

Viena şi Germania arată că transportul public are nevoie de tarife corelate cu cheltuielile

Comparaţia cu alte capitale europene arată că transportul public nu se autofinanţează integral nici în oraşele cu reţele dezvoltate. Diferenţa este dată însă de modul în care sunt împărţite costurile între călători şi autorităţi, precum şi de regulile de finanţare şi performanţă impuse operatorilor.

Viena reprezintă unul dintre exemplele analizate de Frames. Reţeaua Wiener Linien are cheltuieli anuale de aproximativ 2 miliarde de euro pentru operare şi dezvoltare, în timp ce veniturile din bilete se ridică la circa 700 de milioane de euro. Astfel, încasările de la călători acoperă aproximativ 35% din costuri, aproape dublu faţă de procentul înregistrat în Bucureşti.

Modelul vienez a fost asociat mult timp cu abonamentul anual de 365 de euro, conceput pentru a încuraja utilizarea transportului public. Tariful a fost însă majorat începând din 2026, ajungând la 467 de euro. Din 2027, preţurile urmează să fie ajustate automat în funcţie de inflaţie.

Decizia reflectă abordarea autorităţilor vieneze potrivit căreia accesibilitatea transportului public trebuie echilibrată cu evoluţia cheltuielilor de funcţionare, iar tarifele nu pot rămâne neschimbate pe termen nelimitat.

Un alt exemplu este Germania, unde abonamentul Deutschlandticket permite utilizarea nelimitată a transportului public local şi regional la nivel naţional. Lansat în 2023 la un preţ de 49 de euro pe lună, abonamentul a ajuns la 63 de euro în 2026, iar din 2027 va costa 66,80 euro.

Finanţarea programului este asigurată şi prin contribuţii publice, guvernul federal şi landurile alocând fiecare câte 1,5 miliarde de euro anual. Chiar şi în aceste condiţii, operatorii regionali au raportat pierderi de miliarde de euro, iar sistemul a necesitat ajustări periodice ale tarifelor, realizate pe baza unei formule transparente.

Tallinn a ales o strategie diferită, oferind transport public gratuit pentru locuitorii înregistraţi în oraş. Costurile sunt suportate din taxele locale plătite de rezidenţi. Potrivit Frames, un asemenea model depinde însă de existenţa unui buget municipal solid şi de controlul strict al cheltuielilor de operare, condiţii care nu sunt îndeplinite în prezent de Bucureşti.

Diferenţele de tarif sunt relevante şi în cazul călătoriilor individuale. O călătorie simplă costă 3,20 euro la Viena, faţă de aproximativ 0,60 euro, echivalentul biletului STB de 3 lei. Chiar dacă raportarea la salarii reduce diferenţa de accesibilitate, principiul de finanţare rămâne acelaşi: călătorii suportă o parte importantă din costuri, iar subvenţiile publice acoperă restul în baza unor reguli şi indicatori de performanţă.

Cinci direcţii pentru reorganizarea STB şi reducerea dependenţei de subvenţii

Potrivit analizei Frames, ieşirea din insolvenţă nu poate fi obţinută doar prin reeşalonarea datoriilor. Compania are nevoie de un model operaţional şi financiar diferit, care să permită controlul cheltuielilor şi o relaţie mai transparentă între municipalitate şi operator.

Prima măsură propusă este introducerea unui contract de serviciu public bazat pe indicatori măsurabili. Primăria ar trebui să plătească pentru serviciile efectiv prestate, precum kilometrii parcurşi, respectarea programului, punctualitatea şi calitatea transportului, nu să acopere automat pierderile companiei.

În acest sistem, costul pe kilometru ar trebui făcut public şi comparat anual cu cel înregistrat de operatorii din alte oraşe.

A doua măsură vizează separarea facilităţilor sociale de finanţarea activităţii curente. Gratuităţile acordate pensionarilor, elevilor şi altor categorii de beneficiari reprezintă decizii de politică publică, însă costurile acestora ar trebui evidenţiate distinct şi suportate transparent din buget, fără să fie transferate în pierderile societăţii.

A treia direcţie este introducerea unui mecanism predictibil de ajustare a tarifelor. Propunerea de majorare a preţului unei călătorii de la 3 la 5 lei a fost respinsă de Consiliul General în vara acestui an.

Frames consideră că soluţia nu este o scumpire bruscă, ci o creştere graduală, corelată cu inflaţia şi condiţionată de reducerea costurilor şi îmbunătăţirea serviciilor. Pe termen mediu, obiectivul ar trebui să fie creşterea ponderii veniturilor din bilete la 30-35% din costurile totale, nivel comparabil cu cel din Viena.

A patra direcţie presupune eficientizarea operaţiunilor logistice. Dezvoltarea benzilor dedicate pentru transportul public ar putea creşte viteza de circulaţie şi reduce numărul de vehicule şi şoferi necesari pentru respectarea programului. Electrificarea flotei ar contribui la diminuarea cheltuielilor cu combustibilul, în timp ce monitorizarea digitală a consumului ar putea limita pierderile şi furturile.

Tot în această categorie intră dezvoltarea unui sistem de bilet integrat STB-Metrorex, care ar simplifica accesul călătorilor la reţeaua de transport şi ar reduce costurile de distribuţie.

A cincea componentă este atragerea fondurilor europene pentru modernizarea flotei şi a depourilor. În opinia Frames, investiţiile de acest tip ar trebui finanţate prioritar prin programe europene, nu prin majorarea presiunii asupra bugetului local.

Insolvenţa poate deveni un punct de relansare, dacă este urmată de schimbarea modelului economic

Reorganizarea STB ar trebui să urmărească atât stabilizarea situaţiei financiare, cât şi îmbunătăţirea serviciilor oferite populaţiei. Un sistem de transport funcţional presupune vehicule curate şi sigure, respectarea orarelor şi intervale rezonabile de aşteptare, dar şi tarife pe care călătorii să le considere corecte.

Pentru autorităţile locale, obiectivul ar trebui să fie un nivel de cheltuieli controlabil şi predictibil. Pentru operator, finanţarea ar trebui să recompenseze eficienţa şi respectarea indicatorilor contractuali, nu simpla acumulare a unor pierderi care sunt ulterior acoperite din bani publici.

Adrian Negrescu consideră că bucureştenii nu solicită neapărat transport gratuit, ci un serviciu care să funcţioneze corespunzător. Experienţa altor oraşe europene arată că acceptarea unor tarife mai mari este legată de îmbunătăţirea vizibilă a infrastructurii, de existenţa unor autobuze moderne, de benzile dedicate şi de reducerea timpilor de aşteptare.

Alte articole importante
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
ASF: România trebuie să treacă la un model de creștere economică bazat mai mult pe investiții și capitalizarea companiilor
România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, printr-o contribuție mai consistentă a investițiilor și printr-un acces mai larg al companiilor la finanțare, consideră Alexandru Petrescu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Piețele financiare nebancare pot deveni o sursă importantă de capital pentru economia reală, prin mobilizarea economiilor populației și direcționarea lor […]
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană aprobă parțial a cincea cerere de plată a României prin PNRR. 2,67 miliarde de euro, față de 2,84 miliarde solicitate
Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura […]
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Mugur Isărescu critică politicile economice din ultimii ani: „Sub cuvântul reformă și modele noi, am văzut o sumă de năzbâtii economice”
Guvernatorul BNR consideră că principala dezamăgire după două decenii de apartenență a României la Uniunea Europeană este incapacitatea autorităților de a învăța din greșelile politicilor economice prociclice. Isărescu avertizează că stimularea economiei în perioadele de creștere poate alimenta dezechilibre și face mai dificilă ieșirea dintr-o situație de stagflație. Aderarea României la Uniunea Europeană a fost […]
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Companii
Explozie de profit la IAR Brașov (IARV): câștigul net a urcat cu 132%, până la 48,3 milioane de lei
Producătorul de elicoptere IAR Brașov (simbol bursier IARV) a raportat pentru primele nouă luni din 2026 rezultate financiare neauditate care indică un salt spectaculos al profitabilității. Câștigul net a urcat la 48,3 milioane de lei, față de 20,8 milioane de lei în aceeași perioadă a anului trecut, marcând un avans de 132%. De unde vine […]
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Comisia Europeană intensifică investigația asupra PPC, cel mai mare furnizor de energie din Grecia. Suspiciuni privind vânzarea electricității sub cost între 2013 și 2019
Executivul european a transmis companiei elene Public Power Corporation (PPC) o nouă comunicare a obiecțiilor în ancheta privind posibile practici anticoncurențiale pe piața angro de energie electrică. Investigația vizează suspiciuni că furnizorul ar fi vândut electricitate sub cost, afectând concurența în perioada 2013-2019. Comisia Europeană a făcut un nou pas în investigația antitrust care vizează […]
Bursa de Valori București a câștigat aproape 19 miliarde de lei într-o săptămână. Capitalizarea a depășit pragul de 711 miliarde de lei
Bursa de Valori București a câștigat aproape 19 miliarde de lei într-o săptămână. Capitalizarea a depășit pragul de 711 miliarde de lei
Piața de capital din România a înregistrat o creștere de 2,69% a capitalizării în perioada 9-13 noiembrie 2026, însă activitatea de tranzacționare s-a temperat semnificativ. Electrica, Banca Transilvania și OMV Petrom au fost cele mai tranzacționate companii de la Bursa de Valori București. Bursa de Valori București (BVB) a adăugat peste 18,66 miliarde de lei […]