Comisia Europeană a aprobat parțial a cincea cerere de plată depusă de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmând să acorde 2,67 miliarde de euro din totalul de 2,84 miliarde de euro solicitat de țara noastră. Evaluarea a confirmat îndeplinirea satisfăcătoare a majorității jaloanelor și țintelor, însă pentru câteva dintre acestea procedura a fost suspendată.
Sumele care vor fi încasate prin PNRR au o importanță directă și pentru construcția bugetului de stat pe 2027. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat în repetate rânduri că fondurile europene disponibile și ritmul încasării lor influențează planificarea bugetară. România a transmis cererea de plată nr. 5 la 15 august 2026. Comisia Europeană a anunțat luni că a evaluat pozitiv o parte importantă a reformelor și investițiilor incluse în solicitare.
Potrivit Comisiei, România a îndeplinit în mod satisfăcător 34 dintre cele 37 de jaloane și 35 dintre cele 38 de ținte prevăzute în decizia Consiliului UE. Reformele și investițiile aferente cererii vizează mai multe domenii strategice, printre care gestionarea apei, deșeurilor și pădurilor, reducerea emisiilor din transporturi și energie, administrația fiscală, sistemul de sănătate și sectorul social.
Planul include, de asemenea, măsuri pentru îmbunătățirea procesului decizional la nivel guvernamental, digitalizare, cercetare, mediul de afaceri și educație.
Printre proiectele importante menționate de Comisie se numără extinderea accesului la internet de mare viteză, digitalizarea universităților și a administrației fiscale, precum și accelerarea tranziției către o economie cu emisii reduse de carbon.
Comisia Europeană nu a putut confirma îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor jaloanelor și țintelor din cerere. Printre aspectele pentru care evaluarea a fost suspendată se află adoptarea actelor normative necesare pentru folosirea terenurilor statului în investiții în energie regenerabilă și pentru dezvoltarea pieței hidrogenului regenerabil.
Un alt punct privește înființarea unui registru național unic al terenurilor aflate în proprietatea statului. În sectorul energetic, Comisia a semnalat și ținta referitoare la reducerea timpului mediu de intervenție la rețeaua de transport al electricității.
Pe lista măsurilor neevaluate pozitiv se mai află aplicarea testului IMM-urilor și îmbunătățirea accesului companiilor la finanțare prin mecanisme de garantare de portofoliu.
Comisia Europeană urmează să comunice autorităților române motivele pentru care consideră că anumite jaloane și ținte nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător. După primirea explicațiilor, România va avea la dispoziție două luni pentru a transmite observații și clarificări.
Plata efectivă a fondurilor aprobate va putea fi realizată după emiterea avizului Comitetului Economic și Financiar și adoptarea de către Comisia Europeană a deciziei de plată.