România accelerează spre media UE: salt economic spectaculos, peste ritmul Poloniei

România își consolidează statutul de economie emergentă performantă în Uniunea Europeană, după ce a recuperat într-un ritm accelerat decalajele față de statele dezvoltate. Potrivit declarațiilor ministrului Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, țara noastră a ajuns la aproximativ 80% din media UE în ceea ce privește puterea de cumpărare, pornind de la doar 44% în momentul aderării.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul conferinței The Economist Romania Government Roundtable, unde oficialul a subliniat că evoluția României este „un exemplu de manual” în ceea ce privește convergența economică.

Salt economic major susținut de fonduri europene

Transformarea economică a României din ultimii ani este strâns legată de utilizarea fondurilor europene. Potrivit lui Dragoș Pîslaru, peste 108 miliarde de euro au fost direcționate către dezvoltarea țării, contribuind decisiv la modernizarea infrastructurii și la creșterea nivelului de trai.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

„România este țara cu cel mai mare succes în recuperarea decalajelor, dacă excludem Irlanda, unde influența capitalului american distorsionează comparația”, a explicat oficialul.

Progresul este vizibil mai ales în marile orașe, unde investițiile în infrastructură, utilități și servicii publice au schimbat semnificativ peisajul economic. În paralel, ritmul de convergență al României îl depășește pe cel al unor economii regionale importante, inclusiv Polonia.

De la consum la investiții: noul model economic

După ani în care creșterea economică a fost susținută în principal de consum, România se află într-un punct de inflexiune. Modelul economic începe să se schimbe, accentul mutându-se către investiții, în special cele publice.

Autoritățile susțin că proiectele majore de infrastructură – autostrăzi, căi ferate modernizate, rețele de apă și canalizare – reflectă această tranziție. Aceste investiții sunt văzute drept fundamentul unei dezvoltări sustenabile pe termen lung.

Totuși, oficialii recunosc că modelul bazat pe consum a generat și dezechilibre, iar noua etapă economică trebuie să corecteze aceste vulnerabilități.

Următorul pas: mobilizarea capitalului privat

Strategia guvernamentală vizează, în etapa următoare, atragerea masivă a investițiilor private. Ideea este ca fondurile publice să fie utilizate ca pârghii pentru a genera capital suplimentar din piață.

„Ne dorim să trecem de la un model în care fiecare euro este cheltuit direct, la unul în care sectorul privat devine un partener esențial, folosind efectul de levier”, a explicat ministrul. Această abordare presupune implicarea mai activă a băncilor și a fondurilor de investiții, astfel încât IMM-urile să acceseze finanțare prin intermediari financiari, nu direct de la stat.

România, în topul absorbției fondurilor europene

Pe lângă ritmul de convergență, România se remarcă și prin performanța în absorbția fondurilor europene. Țara noastră se situează pe locul al doilea în Uniunea Europeană în funcție de viteza de utilizare a acestor resurse și pe locul opt ca volum total al plăților efective.

Până în prezent, aproximativ 9 miliarde de euro au fost deja cheltuite din fondurile de coeziune, ceea ce indică o capacitate administrativă în creștere.

Pentru perioada 2024–2030, autoritățile estimează că România ar putea mobiliza între 60 și 70 de miliarde de euro prin proiecte strategice și instrumente financiare moderne. Această strategie are ca obiectiv nu doar creșterea economică, ci și consolidarea unui model sustenabil, bazat pe investiții, inovare și parteneriate între stat și mediul privat.