România analfabetă financiar: 92% din populație nu are noțiuni de bază despre administrarea banilor. Vlad Nicolaescu, expert în cadrul ASF, despre realitatea dură din spatele cifrelor

România se confruntă azi cu o corecție fiscală extrem de dură, consecința ineficienței cronice a statului în administrarea banilor. Însă indicatorii macro, care descriu o dezordine generalizată în gestionarea bugetului național, pun în oglindă o problemă cronicizată a unui întreg sistem de educație: 92% din populație este analfabetă financiar. Aceasta înseamnă nu doar lipsa cunoștințelor de bază despre bugetare sau dobânzi, ci și incapacitatea de a lua decizii corecte în privința banilor, a surselor de venit, investițiilor sau a contractării creditelor.

Într-o lume în care aproape fiecare decizie implică bani – de la alegerea unui abonament de telefon până la alegerea unui produs de creditare potrivit – educația financiară nu mai este opțională, ci o competență de bază. Cu toate acestea, România se confruntă cu un deficit major în acest domeniu: 9 din 10 români sunt analfabeți financiar, potrivit unui studiu recent realizat în 2022, citat în Strategia națională de educație financiară 2023-2030.

Vlad Nicolaescu, coordonator al programelor de educație financiară din cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), detaliază cum este implicată instituția în efortul național de a crește nivelul de cunoștințe al tinerilor în acest domeniu esențial al educației la podcastul Puterea Financiară.

UE redeschide disputa privind taxarea profiturilor companiilor din energie. Șase state europene cer o soluție la nivelul Uniunii

11:48

Activele mai multor companii occidentale, transferate unei firme rusești

10:02

„Tranziția de la economia planificată la economia de piață a fost abruptă și lipsită de un efort susținut în zona educației. Mulți dintre noi am învățat despre bani din mers, prin greșeli. Dar lumea s-a schimbat. Criza din 2008 a arătat clar că lipsa educației financiare nu este doar o problemă personală, ci una cu impact național”, explică Vlad Nicolaescu.

România, pe ultimele locuri în UE la capitolul educație financiară

Lipsa cunoștințelor financiare, a încrederii în instituții și a obiceiurilor sănătoase legate de bani contribuie la un cerc vicios: lipsa economiilor, expunerea la riscuri, îndatorarea excesivă.

„Nu stăm foarte bine la educație financiară. Studiile și rapoartele arată că suntem pe ultimele locuri în Europa la ce înseamnă educație financiară și evident că o persoană care nu are măcar un nivel mediu de educație financiară ajunge să facă foarte multe greșeli legate de gestionarea banilor”, a precizat expertul ASF.

Datele colectate și centralizate în Strategia națională de educația financiară indică patru deficiențe importante:

• lipsa resurselor financiare (53% dintre respondenți nu au economisit sau investit, menționând lipsa resurselor
  financiare drept cauză principală),
• lipsa abilităților și cunoștințelor financiare (92% din populația României este analfabetă din punct de vedere financiar),
• lipsa de încredere în instituțiile financiare (27% dintre respondenți au o preferință specifică pentru economisirea în numerar),
• reticența de a primi informații (39% dintre respondenți au declarat că nu sunt interesați să primească informații
  financiare).

În ansamblu, rezultatele indică o disfuncție structurală a distribuției resurselor: bunăstarea financiară este distribuită inegal, iar „capcana” sărăciei e alimentată continuu de deficiențe economice structurale. În fața acestui diagnostic îngrijorător, autoritățile au adoptat în 2024 Strategia Națională de Educație Financiară, un proiect comun al BNR, ASF, Ministerului Educației, Ministerului Finanțelor și Asociației Române a Băncilor. Scopul: creșterea nivelului de educație financiară pentru toate categoriile sociale – de la elevi la antreprenori.

Printre măsurile concrete adoptate de task-force-ul interinstituțional:

• introducerea educației financiare ca materie obligatorie în școli (clasa a VIII-a)
• programe dedicate pentru studenți, adulți și profesioniști
• promovarea economisirii, a investițiilor și a planificării financiare pe termen lung
• încurajarea folosirii produselor de protecție financiară, cum sunt asigurările

Cele mai frecvente greșeli ale românilor în administrarea banilor

Educația financiară e o abilitate esențială pentru succes și începe chiar de la nivel preșcolar. Asta pentru că primele decizii financiare se iau devreme: alegerea unei burse sau a unui job part-time, accesarea unui credit pentru studii, economisirea pentru un vis personal. Fără un minim de educație financiară, tinerii pot fi expuși unor riscuri inutile, manipulări comerciale sau decizii impulsive care le pot afecta serios parcursul profesional și personal. Mai mult, în epoca digitală, riscurile sunt amplificate: de la investiții speculative în criptomonede, până la credite de consum făcute din impuls pentru a susține un stil de viață aparent „validat” social.

„Educația financiară, pe de o parte, poate fi acea plasă de siguranță pentru fiecare dintre noi și, pe de altă parte, poate fi un vector și un catalizator care să conducă la bunăstare atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv. Pentru că fără educație financiară, din perspectiva noastră, nu cred că putem vorbi de o economie foarte puternică, o economie diversificată în sensul diversificării, inclusiv a pieței financiare, și la nivel de produse și la nivel de actori în piață. Pentru că aceasta creează inclusiv conștientizare și, într-un final, cerere pentru produse financiare”, a explicat Vlad Nicolaescu pentru Puterea Financiară.

El a precizat că ASF a dezvoltat mai multe programe de educație pentru toate categoriile de vârstă.

„În 2015 am deschis această linie a educației financiare, un obiectiv important al Autorității, un punct strategic în activitatea noastră. Programele noastre deservesc toate tipurile de public, de la elevi, începând cu cei de clasa zero și până la cei de clasa a douăsprezecea, până la studenți, antreprenori, profesioniști, inclusiv celor din zona economică . Fiecare tip de program targetează un an un anumit segment de public. Este construit de așa natură încât să răspundă nevoilor publicului respectiv”, a adăugat expertul ASF.

Autoritatea continuă extinderea programelor de educație financiară în școli, universități, în mediul antreprenorial și chiar în rândul sportivilor de performanță. De asemenea, în parteneriat cu Republica Moldova, instituția derulează deja proiecte transfrontaliere. Obiectivul pe termen lung: un public mai informat, mai echilibrat și mai pregătit să își gestioneze veniturile.

Ce este, de fapt, educația financiară

„Educația financiară nu este despre cât câștigi, ci despre cum folosești ceea ce ai”, spune Vlad Nicolaescu. Strategia națională definește educația financiară ca pe „un proces ce nu se rezumă numai la însușirea unui nivel acceptabil de cunoștințe în domeniul financiar, ci implică și dobândirea unor competențe și adoptarea unor atitudini și comportamente
corespunzătoare în abordarea aspectelor de natură financiară”

Educația financiară se referă la abilitatea de a înțelege cum funcționează banii: modul în care banii sunt câștigați, gestionați și investiți. În acest sens, este important să fie înțelese principiile de bază ale alfabetizării financiare, cum ar fi: stabilirea obiectivelor financiare, bugetarea, economisirea, investițiile, dobânda și creditarea. Concret, educația financiară îi ajută pe oameni să își mențină un echilibru financiar, îi învață cum să își gestioneze veniturile și să cheltuiască mai puțin, cum să facă
economii pentru situații neprevăzute, cum să acumuleze bani sau să folosească diverse instrumente financiare.