Prima pagină » Recrutați de pe băncile facultății. Radu Ciobanu, prodecanul Facultății de Finanțe – ASE, despre cele mai noi specializări: „Machine learning, AI, active digitale”

Recrutați de pe băncile facultății. Radu Ciobanu, prodecanul Facultății de Finanțe – ASE, despre cele mai noi specializări: „Machine learning, AI, active digitale”

Prodecanul Facultății de Finanțe din cadrul ASE, Radu Ciobanu, a vorbit, la podcastul Puterea Financiară, despre cum se schimbă programa și educația universitară pentru a aduce tinerii la start în acerba „cursă” a competitivității în care sunt implicați, deopotrivă, studenții, profesorii universitari și angajatorii. Mediul de afaceri din România absoarbe rapid absolvenții facultăților de profil și cere specialiști pregătiți la zi în domenii emergente – FinTech, tranzacționare cu AI și serviciile bancare digitale. Însă cât de bine îi pregătește sistemul universitar pe acești studenți pentru noua dinamică a pieței muncii? Și cum le oferă șanse reale să se angajeze într-un domeniu în care tehnologia evoluează rapid, iar concurența e tot mai mare?

Într-o economie marcată de tranziții rapide, automatizări și schimbări legislative aproape lunare, cariera în domeniul financiar rămâne o opțiune sustenabilă pentru tinerii care aleg să studieze Finanțe, Bănci sau Consultanță Fiscală.

Astfel, potrivit datelor centralizate la nivelul Facultății de Finanțe, Asigurări, Bănci și Burse de Valori din cadrul ASE, peste 85% dintre absolvenți se angajează în primul an după finalizarea studiilor. Mai mult, peste 70% dintre aceștia își găsesc locuri de muncă direct în domeniul pentru care s-au pregătit – fie că vorbim de bănci, asigurări, burse sau consultanță fiscală.

„Considerăm foarte important ceea ce ne transmite mediul de afaceri în ceea ce privește formarea tinerilor și totodată ce au ei nevoie pe următorii 5 ani de zile. În momentul de față, domeniul financiar-bancar are nevoie de persoane foarte bine pregătite în zona financiară: noi le oferim aici studenților acele hard skills de care au nevoie pentru a reuși în carieră în domeniul acesta. Mediul de afaceri ne-a comunicat că ar vrea să mai punem accentul și pe soft skills și într-adevăr, alături de partenerii noștri din mediul financiar-bancar, am creat workshop-uri, training-uri pentru studenții noștri, în care mediului de afaceri, vin alături de cadre didactice din cadrul facultății, în special pentru a dezvolta anumite workshop-uri și training-uri axate nevoile actuale din piața muncii”, a declarat Radu Ciobanu pentru Puterea Financiară.

Angajatorii recrutează tinerii specialiști în Finanțe chiar de pe băncile facultății

Rata de inserție profesională este și mai ridicată pentru cei care își completează studiile cu programe de masterat. „Acolo angajabilitatea urcă la peste 95%”, a adăugat Radu Ciobanu. Angajatorii recrutează tinerii chiar de pe băncile facultății: aproximativ 80% din studenții care urmează masteratul deja lucrează, majoritatea fiind angajați chiar în domeniul financiar.

Deși cererea există, angajatorii nu mai sunt interesați exclusiv de diplome. Ei caută candidați care pot pune rapid în aplicare cunoștințele teoretice, dar și care au capacitatea de a lucra în echipă, de a comunica eficient și de a se adapta la tehnologiile emergente.

„În ansamblu, noi vorbim de despre o știință socială. Într-adevăr, partea strictă de finanțe este și o știință reală, pentru că vei lucra la bancă, în domeniul asigurărilor, în domeniul fiscalității sau în domeniul finanțelor. Ai nevoie de cunoștințe solide de matematică care să te ajute să înțelegi tot ce înseamnă mecanismele din zona financiară. Dar, legat de soft skills, vei avea de făcut prezentări pentru diverși parteneri. La jobul pe care îl vei avea trebuie să discuți cu clienți care vor accesa diverse produse financiar-bancare. Aici vorbim de abilități de comunicare. Totodată, majoritatea angajatorilor lucrează în echipe atunci când dezvoltă anumite proiecte de consultanță sau în zona financiar-bancară. Prin urmare, lucrul în echipă și modul în care relaționezi într-o echipă este un alt soft skill care automat trebuie dezvoltat. De asemenea, gândirea critică e o abilitate importantă”, a explicat prodecanul Facultății de Finanțe din cadrul ASE.

FinTech, AI, cybersecurity: noile specializări căutate în ecosistemul financiar

Tendințele internaționale – dar și proiectele pilot din România – arată clar că educația financiară trebuie să se digitalizeze, iar universitățile care fac acest pas vor genera absolvenți mult mai adaptați realității economice.

„La nivelul facultății și prin discuțiile pe care le avem cu partenerii din zona financiar-bancară, prin Consiliul consultativ format la nivelul facultății, ne-am dat seama că e nevoie ca studenții noștri să aibă o calificare și în zona de FinTech, AI, cybersecurity, cu alte cuvinte, domeniile căutate în prezent, dar și domenii de viitor. Prin urmare, de doi ani de zile dezvoltăm anumite proiecte la nivelul facultății exact în sensul acesta cu anumiți parteneri din zona bancară”, adaugă Radu Ciobanu.

În prezent, mai mult de o jumătate dintre societățile din domeniul financiar utilizează instrumente bazate pe inteligență artificială, cum ar fi chatbots și sisteme de gestionare a riscurilor, iar competențele în materie de AI devin esențiale în industrie. Mai mult decât atât, industria financiară nu se mai limitează la Wall Street: au apărut noi piețe axate pe tehnologii emergente care cer noi specializări.

Radu Ciobanu a detaliat, pentru Puterea Financiară, că programa universitară a Facultății de Finanțe din cadrul ASE s-a revoluționat în acest an:  „am introdus materii în zona de machine learning și AI, dar și materii axate pe active digitale, pentru că, din punctul meu de vedere, tot ce înseamnă piața financiară va migra către active digitale. Nu ne referim la criptomonedele existente astăzi, dar majoritatea băncilor centrale din lume vor crea un activ digital al băncii centrale (CBDC), care automat, să spunem, va fi lansat către populația largă”.

Ce domenii absorb cei mai mulți absolvenți?

Piața muncii oferă o paletă largă de opțiuni pentru proaspeții absolvenți de facultăți cu profil financiar.

  • Bănci și instituții financiare – joburi de analiză, gestiune a riscurilor sau relații cu clienții;
  • Asigurări – un sector în creștere, cu poziții bine plătite în zona actuarială și de vânzări corporate;
  • Consultanță fiscală și audit – firmele din Big Four recrutează constant juniori;
  • Piața de capital și fintech – domenii în expansiune, în special în rândul tinerilor atrași de investiții, tehnologie și active digitale;
  • Antreprenoriat – tot mai mulți absolvenți aleg să-și construiască propriile afaceri, ajutați de incubatoare studențești și competiții finanțate european.

Centrele financiare de top la nivel mondial

Statele Unite au cinci centre financiare în top 10 mondial, în timp ce Europa are doar două, arată un clasament realizat de Global Financial Centres Index din 2024, citat de Euronews.

În timp ce SUA domină partea superioară a listei, New York ocupând primul loc, Londra continuă să fie lider în Europa.

New York este unul dintre cele mai bune orașe pentru locuri de muncă în domeniul financiar. Este capitala de neegalat a finanțelor mondiale. Oferă multe aspecte ale finanțelor, inclusiv servicii bancare de investiții, gestionarea activelor și tranzacționare. New York oferă conexiunile și mediul potrivite pentru a vă lansa cariera. Competiția poate fi acerbă, dar recompensele sunt substanțiale.

Londra este considerată capitala financiară a Europei. De asemenea, are cea mai mare piață de acțiuni de pe continent. Londra oferă în medie 290 000 de locuri de muncă. Piața de la Londra se concentrează pe asigurarea valutară și pe activitatea bancară internațională. London Stock Exchange și Barclays sporesc oportunitățile de angajare pentru viitorii profesioniști din oraș. Profesioniștii din domeniul finanțelor din Londra primesc un salariu mediu anual de 85.000 de lire sterline.

În comparație cu clasamentul precedent, Londra s-a apropiat ușor de “Big Apple”, ocupând locul al doilea la nivel mondial, dar se află la mică distanță de Singapore și Hong Kong, care ocupă locurile al treilea și, respectiv, al patrulea.

Geneva, din Elveția, este singurul alt oraș european care se alătură capitalei britanice în top 10. Orașul elvețian se află la doar cinci puncte de locul cinci, ocupat de San Francisco. Analiștii citează mediul de reglementare din Elveția și nivelurile scăzute de corupție ca fiind avantaje uriașe pentru puterea financiară a orașelor sale. Frankfurt, unde se află sediul Băncii Centrale Europene, a luat locul al treilea în topul european de la Paris în cel mai recent raport.

Singapore este în prezent cel mai important centru financiar din Asia. Acesta este, de asemenea considerat un important centru financiar internațional. Orașul este cunoscut pentru gestionarea patrimoniului, fintech și serviciile bancare globale.

 

 

 

 

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]