Prima pagină » România, din nou pe harta livrărilor de gaze spre Ucraina. Ce înseamnă noile rute Route 2 și Route 3

România, din nou pe harta livrărilor de gaze spre Ucraina. Ce înseamnă noile rute Route 2 și Route 3

România, din nou pe harta livrărilor de gaze spre Ucraina. Ce înseamnă noile rute Route 2 și Route 3
Bulgaria garantează împrumuturi pentru proiecte energetice

Operatorul de transmisie independent ICGB, în colaborare cu operatori de sistem din Grecia, Bulgaria, România, Republica Moldova și Ucraina, a anunțat lansarea a două produse noi de capacitate transfrontalieră pentru transportul gazelor naturale, cunoscute sub denumirile Route 2 și Route 3. Aceste rute vin în completarea celor deja existente și au ca scop facilitarea unui acces suplimentar și direct la aprovizionarea cu gaze naturale de la Nordul Greciei către Ucraina. Ambele trasee pot fi conectate atât la terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) din Alexandroupolis, cât și la conducta Trans Adriatic Pipeline (TAP), contribuind astfel la diversificarea și flexibilizarea surselor de energie din regiune.

Route 2 și Route 3 face parte din inițiativa mai amplă denumită Vertical Gas Corridor, o strategie ce continuă după implementarea cu succes a Route 1. Aceste noi produse au fost concepute pentru a susține injectarea eficientă și în timp util a gazelor naturale în depozitele subterane din Ucraina, în perspectiva sezonului rece. Capacitățile de transport vor fi disponibile exclusiv pentru punctele de ieșire pe teritoriul Ucrainei, fără acces la punctele virtuale de tranzacționare națională sau alte puncte interne de ieșire din țările de tranzit, reflectând scopul strict strategic al inițiativei.

Detalii tehnice ale traseelor Route 2 și Route 3

Route 2 începe de la punctul de interconectare Amphitrite, pe rețeaua DESFA din Grecia, traversează punctul de interconectare Grecia-Bulgaria (IGB), continuă prin Coridorul Trans-Balcanic pe traseul Stara Zagora, Negru Voda 1/Kardam, Isakcha 1/Orlovka, Kaushani și se încheie la Grebeniki, în Ucraina. Pe de altă parte, Route 3 ia startul din punctul de interconectare ICGB cu TAP, intră în IGB la Komotini și urmează același traseu până la destinația finală din Ucraina, scrie Novinite.

Tarife avantajoase și angajament pentru sustenabilitate

Pentru a asigura competitivitatea acestor noi oferte, toți operatorii de transmisie implicați și-au redus tarifele lunare standard cu 25%. Dincolo de acest lucru, ICGB și GTSOU, operatorul ucrainean, au convenit asupra unei reduceri suplimentare de 46%, cea mai mare din întreaga regiune. Această decizie demonstrează nivelul ridicat de angajament față de sustenabilitatea energetică a Ucrainei și colaborarea regională. Capacitatea va fi disponibilă doar prin contracte lunare și exclusiv pentru ieșirea pe teritoriul Ucrainei.

Rolul strategic al ICGB în coridorul vertical

Prin lansarea rutelor Route 2 și Route 3, ICGB își reafirmă poziția de actor-cheie în Vertical Gas Corridor, facilitând conectarea surselor diversificate de gaze din sudul Europei cu piețele din sud-estul continentului, Ucraina și Moldova. Oferta reducerii tarifare subliniază angajamentul pe termen lung al ICGB pentru solidaritate regională, securitate energetică și flexibilitate strategică.

Declarațiile conducerii ICGB

Directorii executivi ai ICGB, George Satlas și Teodora Georgieva, au subliniat colaborarea continuă cu ceilalți operatori de sistem în vederea obținerii aprobărilor necesare pe traseu. Ei au descris proiectul drept o parteneriat durabil, care va oferi acces sigur, eficient și cu costuri reduse la gazele naturale pentru Ucraina și regiune.

Informații despre conducta IGB

Conducta IGB, operată de ICGB AD, a fost înființată în Bulgaria în 2011, ca societate mixtă având ca acționari în părți egale BEH EAD și IGI Poseidon. Aceasta din urmă este deținută în comun de DEPA International Projects din Grecia și de Edison S.p.A. din Italia. ICGB AD deține conducta, coordonează finanțarea, gestionează alocarea capacității și încasează veniturile din transport.

Conducta leagă rețeaua națională de gaze a Greciei (DESFA) și TAP, în zona Komotini, cu sistemul bulgar Bulgartransgaz din Stara Zagora. Are o lungime de 182 km, un diametru de 32 inch și o capacitate proiectată de până la 3 miliarde de metri cubi anual, pentru transportul gazelor din Grecia către Bulgaria. În funcție de cererea pieței și capacitatea sistemelor de transmisie vecine, conducta poate fi extinsă la 5 miliarde metri cubi pe an, oferind astfel un grad ridicat de scalabilitate și flexibilitate pentru aprovizionarea regională cu gaze.

Alte articole importante
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Companii
Presiunea economică nu mai lovește doar firmele mici. Val de insolvențe în economia românească. Tot mai multe companii mari intră în colaps, iar semnalele pentru următoarele luni sunt îngrijorătoare
Economia României traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, iar primele date centralizate după trimestrul întâi din 2026 indică o deteriorare accentuată a mediului de afaceri. Dacă în trecut problemele financiare afectau în principal companiile mici și mijlocii, acum dificultățile au ajuns și la firmele mari, cu sute de angajați, afaceri de […]
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Macroeconomie
Piața media din România continuă să crească. Publicitatea online trage industria spre un nou record. Industria media a depășit 838 de milioane de euro în 2025
Piața media din România a înregistrat o nouă creștere în 2025, ajungând la o valoare netă de 838 de milioane de euro, potrivit datelor prezentate în raportul anual Media Fact Book 2026. Comparativ cu anul precedent, avansul a fost de 5,4%, confirmând tendința pozitivă a industriei de publicitate și media, chiar și într-un context economic […]
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Macroeconomie
Energia apasă tot mai greu pe economie. România are cel mai ridicat cost al electricității raportat la puterea de cumpărare
Prețurile la energie continuă să reprezinte una dintre cele mai mari provocări pentru economia românească, iar efectele se resimt atât în industrie, cât și în bugetele gospodăriilor. Un nou semnal de alarmă vine din partea lui Volker Raffel, președintele Federației Asociației Companiilor de Utilități din România (ACUE) și CEO al E.ON România, care susține că […]
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
Macroeconomie
Miza uriașă din spatele unei decizii puțin observate: finanțarea infrastructurii energetice europene se schimbă
România nu se află printre actorii principali ai disputei care se conturează la nivel european privind finanțarea infrastructurii energetice, însă decizia statelor membre de a reduce contribuțiile planificate pentru proiectele comune de rețea ar putea influența pe termen lung și dezvoltarea sistemului energetic regional. În centrul negocierilor se află miliarde de euro necesare pentru extinderea […]
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
Macroeconomie
România coboară puternic în topul competitivității globale: pierdere de 12 poziții în clasamentul IMD 2026
România a înregistrat o scădere semnificativă în cel mai recent clasament al competitivității economice globale realizat de Institutul pentru Management și Dezvoltare (IMD) din Lausanne, coborând 12 poziții și ajungând pe locul 61 din 70 de economii analizate. Evoluția marchează o deteriorare vizibilă a poziției țării în raport cu economii comparabile din regiune și ridică […]
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Macroeconomie
Brașovul și Clujul domină în continuare România urbană. Constanța urcă pe podium într-un context în care „orașul echilibru” câștigă teren
Brașovul și Clujul-Napoca își păstrează pozițiile de lider în topul celor mai atractive orașe din România pentru locuire, potrivit Indexului de Atractivitate Urbană 2026 realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare. În același timp, Constanța urcă pe locul al treilea, consolidând un podium dominat de centre urbane cu profil economic și turistic puternic. Clasamentul general al […]