România importă tot mai mult petrol: Producția internă de țiței scade cu 7,1%, importurile explodează cu 37% în primele patru luni din 2025

Datele recente publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o tendință îngrijorătoare pentru sectorul energetic românesc: producția internă de țiței a scăzut cu 7,1% în primele patru luni ale anului 2025, în timp ce importurile au crescut spectaculos, cu aproape 37%. Această evoluție reflectă o dependență tot mai mare a României de resursele externe, cu implicații majore asupra securității energetice și economice.

Producția de țiței în declin accentuat

Conform INS, România a extras în perioada ianuarie-aprilie 2025 un total de 840.000 tone echivalent petrol (tep), cu 63.900 tep mai puțin față de aceeași perioadă a anului precedent, ceea ce reprezintă o scădere de 7,1%. Această tendință negativă este confirmată și de prognozele Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP), care estimează o continuare a declinului în următorii ani: 2,74 milioane tep în 2025 (-2,8% față de 2024), 2,68 milioane tep în 2026 (-2,2%) și 2,63 milioane tep în 2027 (-1,9%).

Potrivit CNSP, această reducere a producției este cauzată în principal de declinul natural al zăcămintelor și de menținerea la nivelul actual a capacităților de extracție.

Blocajul politic de la București împinge România spre o recesiune severă

14:22

„Taxați bogații”, comparat cu insultele rasiale, de CEO-ul unui gigant imobiliar

12:29

Importurile de țiței, în creștere vertiginoasă

Pe fondul scăderii producției interne, importurile de țiței au crescut semnificativ, totalizând în primele patru luni ale anului 2,98 milioane tep, cu 804.100 tep mai mult decât în aceeași perioadă din 2024, adică o majorare de 36,9%. Prognoza indică o tendință ascendentă pentru importuri, care vor ajunge la 7 milioane tep în 2025 (+10,4%), 7,52 milioane tep în 2026 (+7,4%) și 7,8 milioane tep în 2027 (+7,8%), cu un ritm mediu anual de creștere de 1,5%.

Această dependență sporită de importuri ridică semne de întrebare legate de securitatea energetică a țării și vulnerabilitatea față de fluctuațiile pieței internaționale.

Evoluția resurselor de energie primară și electrică

În perioada ianuarie-aprilie 2025, resursele totale de energie primară au crescut cu 5%, ajungând la 11.163,9 mii tep, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Producția internă de energie primară a fost de 5.917,1 mii tep, în scădere cu 5%, în timp ce importurile au crescut cu 19,3%, la 5.246,8 mii tep.

În ceea ce privește energia electrică, producția totală a crescut cu 1,5%, până la 23.219,9 milioane kWh. Totuși, producția din termocentrale a scăzut cu 2,2%, cea din hidrocentrale a înregistrat un declin sever de 33,9%, iar producția centralelor nucleare a scăzut ușor, cu 1,2%. Energia eoliană a scăzut cu 504,1 milioane kWh, în timp ce energia solară a înregistrat o creștere semnificativă, cu 259,3 milioane kWh.

Consumul și exportul de energie electrică

Consumul final de energie electrică a crescut ușor, cu 1%, până la 16.952,7 milioane kWh. Consumul populației a urcat cu 5,5%, în timp ce iluminatul public a scăzut cu 7,4%. Exporturile de energie electrică au crescut cu 267,8 milioane kWh, ajungând la 4.440,1 milioane kWh, iar consumul propriu tehnologic în rețele și stații a scăzut cu 92,5 milioane kWh.

Implicații și perspective

Declinul producției interne de țiței și creșterea importurilor indică o tendință de slăbire a independenței energetice a României, ceea ce poate avea consecințe economice și strategice majore. Creșterea importurilor expune țara la riscuri legate de volatilitatea prețurilor internaționale și de eventuale perturbări ale aprovizionării.

Pe de altă parte, creșterea producției de energie solară și menținerea unei producții stabile de energie electrică sugerează o posibilă direcție de dezvoltare spre surse regenerabile, care ar putea reduce în viitor dependența de combustibili fosili.