Prima pagină » Generația Z și obsesia pentru bani. Cum s-a transformat dorința de lux în noul cult al tinerilor

Generația Z și obsesia pentru bani. Cum s-a transformat dorința de lux în noul cult al tinerilor

Generația Z și obsesia pentru bani. Cum s-a transformat dorința de lux în noul cult al tinerilor
Generația Z și obsesia pentru bani și lux. Foto ilustrativ

Generația Z se confruntă cu influențe enorme legate de valorile materialiste și de dorința de afirmare prin intermediul statutului economic. Obsesia pentru bani și lux s-a transformat într-un nou cult al tinerilor, redefinind succesul și aspirațiile într-o societate în care consumul ostentativ devine simbol al realizării personale. Acest fenomen reflectă nu doar schimbări economice, ci și evoluții culturale, în care imaginea și statutul social devin priorități esențiale pentru tânăra generație.

Un videoclip TikTok cu o tânără care coboară dintr-un Lamborghini roșu, purtând o geantă Gucci, în fața Burj Khalifa – cel mai înalt zgârie-nori din lume – a devenit viral cu peste 107 milioane de vizualizări, mai mult decât populația Germaniei. Protagonista, Zahide Kayaci, cunoscută drept Zah1de, este una dintre cele mai cunoscute adolescente din Germania. La doar 15 ani, ea a lansat patru piese rap, iar videoclipul piesei „TikTok Sportlich” a fost filmat în Dubai, ilustrând viața luxoasă pe care o afișează.

@zah1de_kycMy first own Rap song 🎤♬ TikTok Sportlich – ZAH1DE

În lumea muzicii rap, afișarea luxului este un element obișnuit, însă Zah1de simbolizează o schimbare în mentalitatea tinerilor cu vârste între 13 și 28 de ani, cunoscuți ca Generația Z. Tot mai mulți dintre ei visează să se îmbogățească rapid, mult mai mult decât generațiile anterioare.

Luxul ca simbol al succesului pe rețelele sociale

Fenomenul se reflectă în modul în care luxul este perceput ca un obiectiv dezirabil în mediul online. Influenceri și artiști promovează ideea că banii sunt esențiali. Cântăreața Ayliva, cunoscută pentru piesele sale despre suferință, cântă: „Vreau ca fiecare să explodeze când numeri banii.” Cel mai urmărit TikToker german, Younes Zarou, își prezintă vila cu sală de fitness, cinematograf privat și zonă de gaming. Finfluencerii, experți în finanțe pe rețelele sociale, atrag milioane de tineri cu sfaturi de investiții. Chiar și cei critici față de consum și capitalism sunt preocupați de veniturile viitoare, în contextul crizelor multiple, creșterii prețurilor imobiliare și inflației. Dacă Generația Z ar avea un zeu, acesta ar fi banii, scrie Der Spiegel.

Materialismul devine o valoare dominantă

Conform studiului Shell din 2024, materialismul – dorința nu doar pentru un nivel ridicat de trai, ci și pentru putere și influență – câștigă teren în rândul tinerilor. Studiul „Tineretul în Germania” arată că, din 2020, banii sunt principala motivație pentru performanță, înlocuind plăcerea și bucuria muncii.

Realitatea tinerilor: între dorințe și constrângeri

Leonard Krasniqi, în vârstă de 22 de ani, este un exemplu al acestei generații. Cu aproape 200.000 de urmăritori pe TikTok, el câștigă între 2.000 și 3.000 de euro lunar. Leonard realizează sondaje despre idealurile de frumusețe ale tinerilor și observă cum multe fete investesc masiv în aspectul lor, de la machiaj la operații estetice, influențate de vedetele online.

El menționează că mulți băieți preferă fete nemachiate, dar presiunea socială este mare: „Foarte multe fete încearcă să se schimbe, cheltuind bani pe umpluturi pentru buze, operații la nas sau Botox.”

Influența influencerilor și cultura luxului

Katharina Amalia, un model erotic și influencer, este adesea menționată ca tipul de tânără „pe care ai vrea să o cunoști.” Ea își arată viața luxoasă pe TikTok, de la cumpărături la condusul unui Mercedes cu plafon panoramic, și îi încurajează pe urmăritori să devină și ei influenceri.

Leonard, fost militar, a ales cariera de TikToker văzând cum mulți tineri devin independenți financiar. El visează la proprietăți imobiliare, dar încă este la început. Pentru a-și asigura un venit mai stabil, a lansat o linie de treninguri, inspirat de un antreprenor de succes, Achraf.

Presiunea socială și superficialitatea lumii online

Leonard povestește că a fost criticat pentru lucruri mărunte, precum încălțămintea purtată, iar faptul că deține o mașină modestă nu este afișat online. În lumea digitală, statutul social este adesea legat de bani și bunuri materiale. El observă că unele tinere consideră important ca partenerii lor să aibă un iPhone, iar telefoanele Samsung sunt văzute ca un semnal negativ.

Perspectivele unei consultante pentru tineri

Yaël Meier, consultantă din Zurich, afirmă că luxul și banii sunt omniprezenți în cultura tinerilor. Prin rețelele sociale, tinerii se compară constant cu alții și visează la bogăție rapidă.

„Dacă înainte un Porsche era ceva de neatins, acum mulți visează să-l dețină,” spune ea.

Meier spune că mulți tineri tratează banii cu lejeritate, deoarece nu cred că vor putea face investiții majore, cum ar fi cumpărarea unei case.

„Mai bine cheltuiesc pe călătorii business class sau pe genți de designer,” adaugă ea.

Realitatea economică și percepția tinerilor

Economiștii arată că, deși dobânzile la creditele ipotecare sunt încă relativ scăzute, costurile de construcție au crescut. Pentru mulți tineri, accesul la proprietăți depinde mai mult de moșteniri decât de veniturile proprii.

În mediul online, însă, luxul este omniprezent, ceea ce a dus la apariția termenului „money dysmorphia” – senzația că nu ai suficienți bani, chiar dacă ești relativ bine asigurat.

Mulți tineri aleg să cheltuiască imediat, considerând că nu merită să economisească. Astfel, se încadrează în trenduri de consum, uneori folosind produse contrafăcute pentru a părea parte din grup.

Materialismul ca răspuns la incertitudine

Nina Kolleck, profesoară la Universitatea din Potsdam, spune că în situații de nesiguranță, tinerii pun un accent mai mare pe bunurile materiale, ca o formă de siguranță și control. Chiar și cei preocupați de mediu acordă o atenție sporită banilor.

Finfluencerii și tentația libertății financiare rapide

Tinerii urmăresc adesea „guru” financiari online care promit libertate financiară rapidă prin afaceri precum dropshipping sau criptomonede. Unii folosesc videoclipuri cu lux ostentativ, chiar dacă acestea sunt false.

Podcasturi cu mesaje anti-stat și teorii controversate au succes în rândul tinerilor, dar există și voci critice care promovează educația financiară realistă.

Alte articole importante
S-au „pierdut” 800 milioane euro din rezervele valutare ale României, în doar o lună
S-au „pierdut” 800 milioane euro din rezervele valutare ale României, în doar o lună
Rezervele valutare administrate de Banca Națională a României (BNR) au ajuns la 65,023 miliarde de euro la 28 februarie 2026, în scădere față de nivelul de 65,812 miliarde de euro consemnat la 31 ianuarie 2026, potrivit datelor publicate de banca centrală. Intrări și ieșiri de peste 7,9 miliarde euro În cursul lunii februarie au fost […]
BVB pierde 10 miliarde de lei într-o singură ședință, dar piața locală rezistă mai bine decât marile burse europene
BVB pierde 10 miliarde de lei într-o singură ședință, dar piața locală rezistă mai bine decât marile burse europene
Bursa de Valori București (BVB) a închis ședința de tranzacționare de luni, 2 martie 2026, pe minus, într-un context internațional dominat de volatilitate și presiuni puternice venite din zona energiei. Indicele principal BET a consemnat un recul de 1,7%, iar capitalizarea totală a companiilor listate s-a redus cu aproximativ 10 miliarde de lei, coborând de […]
Proiect româno-american cu miză globală. Acord cu SUA pentru o fabrică în Brașov
Proiect româno-american cu miză globală. Acord cu SUA pentru o fabrică în Brașov
România intră în circuitul marilor proiecte strategice privind metalele rare, considerate „aurul viitorului”, după semnarea unui acord cu compania americană Critical Metals pentru construirea unei fabrici de prelucrare în județul Brașov. Unitatea ar urma să fie amplasată la Feldioara, unde funcționează deja o facilitate de prelucrare a uraniului, cu participare americană. Potrivit presei maghiare, citate […]
ANALIZĂ
China, printre marii pierzători ai războiului din Orientul Mijlociu
China, printre marii pierzători ai războiului din Orientul Mijlociu
China este considerată de mulți economiști drept unul dintre potențialii mari pierzători ai escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Dependența puternică de importurile de energie și vulnerabilitatea rutelor comerciale strategice ar putea amplifica efectele economice negative asupra celei de-a doua economii a lumii. De ce este considerată China una dintre victimele economice ale conflictului din Orientul Mijlociu […]
ANALIZĂ
Cât ar costa economia globală un blocaj total al Strâmtorii Ormuz
Cât ar costa economia globală un blocaj total al Strâmtorii Ormuz
Un blocaj total al Strâmtorii Ormuz ar provoca imediat efecte economice globale, întrerupând aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol. Costurile s-ar traduce rapid în scumpiri masive ale energiei, presiuni inflaționiste,precum și turbulențe pe piețele financiare. Care sunt singurele soluții temporare în cazul unui blocaj total al Strâmtorii Ormuz Potrivit unei analize realizată de președintele Asociației […]
Cerul este aproape gol, mii de zboruri sunt anulate: haosul a cuprins aviația globală din cauza Iranului
Cerul este aproape gol, mii de zboruri sunt anulate: haosul a cuprins aviația globală din cauza Iranului
Luptele din Iran provoacă ravagii în industria aviatică din Orientul Mijlociu și dincolo de aceasta. Spațiul aerian din regiune rămâne închis. Conflictul din Iran și închiderea spațiului aerian într-o serie de țări din Orientul Mijlociu au provocat un haos generalizat în aviația globală. Emirates și Qatar Airways au fost cele mai afectate, fiind nevoite să anuleze în […]