Generația Z se confruntă cu influențe enorme legate de valorile materialiste și de dorința de afirmare prin intermediul statutului economic. Obsesia pentru bani și lux s-a transformat într-un nou cult al tinerilor, redefinind succesul și aspirațiile într-o societate în care consumul ostentativ devine simbol al realizării personale. Acest fenomen reflectă nu doar schimbări economice, ci și evoluții culturale, în care imaginea și statutul social devin priorități esențiale pentru tânăra generație.
Un videoclip TikTok cu o tânără care coboară dintr-un Lamborghini roșu, purtând o geantă Gucci, în fața Burj Khalifa – cel mai înalt zgârie-nori din lume – a devenit viral cu peste 107 milioane de vizualizări, mai mult decât populația Germaniei. Protagonista, Zahide Kayaci, cunoscută drept Zah1de, este una dintre cele mai cunoscute adolescente din Germania. La doar 15 ani, ea a lansat patru piese rap, iar videoclipul piesei „TikTok Sportlich” a fost filmat în Dubai, ilustrând viața luxoasă pe care o afișează.
@zah1de_kycMy first own Rap song 🎤♬ TikTok Sportlich – ZAH1DE
În lumea muzicii rap, afișarea luxului este un element obișnuit, însă Zah1de simbolizează o schimbare în mentalitatea tinerilor cu vârste între 13 și 28 de ani, cunoscuți ca Generația Z. Tot mai mulți dintre ei visează să se îmbogățească rapid, mult mai mult decât generațiile anterioare.
Fenomenul se reflectă în modul în care luxul este perceput ca un obiectiv dezirabil în mediul online. Influenceri și artiști promovează ideea că banii sunt esențiali. Cântăreața Ayliva, cunoscută pentru piesele sale despre suferință, cântă: „Vreau ca fiecare să explodeze când numeri banii.” Cel mai urmărit TikToker german, Younes Zarou, își prezintă vila cu sală de fitness, cinematograf privat și zonă de gaming. Finfluencerii, experți în finanțe pe rețelele sociale, atrag milioane de tineri cu sfaturi de investiții. Chiar și cei critici față de consum și capitalism sunt preocupați de veniturile viitoare, în contextul crizelor multiple, creșterii prețurilor imobiliare și inflației. Dacă Generația Z ar avea un zeu, acesta ar fi banii, scrie Der Spiegel.
Conform studiului Shell din 2024, materialismul – dorința nu doar pentru un nivel ridicat de trai, ci și pentru putere și influență – câștigă teren în rândul tinerilor. Studiul „Tineretul în Germania” arată că, din 2020, banii sunt principala motivație pentru performanță, înlocuind plăcerea și bucuria muncii.
Leonard Krasniqi, în vârstă de 22 de ani, este un exemplu al acestei generații. Cu aproape 200.000 de urmăritori pe TikTok, el câștigă între 2.000 și 3.000 de euro lunar. Leonard realizează sondaje despre idealurile de frumusețe ale tinerilor și observă cum multe fete investesc masiv în aspectul lor, de la machiaj la operații estetice, influențate de vedetele online.
El menționează că mulți băieți preferă fete nemachiate, dar presiunea socială este mare: „Foarte multe fete încearcă să se schimbe, cheltuind bani pe umpluturi pentru buze, operații la nas sau Botox.”
Katharina Amalia, un model erotic și influencer, este adesea menționată ca tipul de tânără „pe care ai vrea să o cunoști.” Ea își arată viața luxoasă pe TikTok, de la cumpărături la condusul unui Mercedes cu plafon panoramic, și îi încurajează pe urmăritori să devină și ei influenceri.
Leonard, fost militar, a ales cariera de TikToker văzând cum mulți tineri devin independenți financiar. El visează la proprietăți imobiliare, dar încă este la început. Pentru a-și asigura un venit mai stabil, a lansat o linie de treninguri, inspirat de un antreprenor de succes, Achraf.
Leonard povestește că a fost criticat pentru lucruri mărunte, precum încălțămintea purtată, iar faptul că deține o mașină modestă nu este afișat online. În lumea digitală, statutul social este adesea legat de bani și bunuri materiale. El observă că unele tinere consideră important ca partenerii lor să aibă un iPhone, iar telefoanele Samsung sunt văzute ca un semnal negativ.
Yaël Meier, consultantă din Zurich, afirmă că luxul și banii sunt omniprezenți în cultura tinerilor. Prin rețelele sociale, tinerii se compară constant cu alții și visează la bogăție rapidă.
„Dacă înainte un Porsche era ceva de neatins, acum mulți visează să-l dețină,” spune ea.
Meier spune că mulți tineri tratează banii cu lejeritate, deoarece nu cred că vor putea face investiții majore, cum ar fi cumpărarea unei case.
„Mai bine cheltuiesc pe călătorii business class sau pe genți de designer,” adaugă ea.
Economiștii arată că, deși dobânzile la creditele ipotecare sunt încă relativ scăzute, costurile de construcție au crescut. Pentru mulți tineri, accesul la proprietăți depinde mai mult de moșteniri decât de veniturile proprii.
În mediul online, însă, luxul este omniprezent, ceea ce a dus la apariția termenului „money dysmorphia” – senzația că nu ai suficienți bani, chiar dacă ești relativ bine asigurat.
Mulți tineri aleg să cheltuiască imediat, considerând că nu merită să economisească. Astfel, se încadrează în trenduri de consum, uneori folosind produse contrafăcute pentru a părea parte din grup.
Nina Kolleck, profesoară la Universitatea din Potsdam, spune că în situații de nesiguranță, tinerii pun un accent mai mare pe bunurile materiale, ca o formă de siguranță și control. Chiar și cei preocupați de mediu acordă o atenție sporită banilor.
Tinerii urmăresc adesea „guru” financiari online care promit libertate financiară rapidă prin afaceri precum dropshipping sau criptomonede. Unii folosesc videoclipuri cu lux ostentativ, chiar dacă acestea sunt false.
Podcasturi cu mesaje anti-stat și teorii controversate au succes în rândul tinerilor, dar există și voci critice care promovează educația financiară realistă.