Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al României se află în aceste zile într-un moment-cheie, marcat de vizita la București a lui Celine Gauer, directorul general al DG RECOVER din cadrul Comisiei Europene și principala voce responsabilă pentru implementarea PNRR la nivel european. În perioada 14-15 iulie, Gauer va purta discuții cu premierul Ilie Bolojan și cu miniștrii-cheie implicați în gestionarea fondurilor de redresare, în timp ce autoritățile române finalizează trimiterea la Bruxelles a variantei revizuite a Planului Național de Redresare și Reziliență.
În urma ședinței de Guvern din 30 iunie, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că România a ajuns la un pre-acord cu Comisia Europeană care deschide calea pentru absorbția integrală a fondurilor nerambursabile. Conform acestui acord, proiectele cu grad ridicat de maturitate vor fi transferate pe componenta de împrumut, iar obiectivele și jaloanele PNRR vor fi simplificate, pentru a accelera procesul de implementare și a maximiza șansele de succes.
„Aș vrea să menționez este că, cu ocazia întâlnirii, am discutat o invitație pentru doamna Céline Gauer în perioada 14-15 iulie. Evident, această invitație este în linie cu calendarul pe care ni l-am propus, deci, ne putem uita la un lucru intens timp de 2 săptămâni, după care să avem această întâlnire la București, inclusiv întâlnirea grupului coordonatorilor de investiții, a miniștrilor de linie și a primului-ministru, întâlnire pentru a putea să ajungem la o concluzie preliminară și trimite apoi imediat formal acest Plan Național de Redresare și Reziliență revizuit”, a precizat Pîslaru.
Negocieri intense pentru salvarea fondurilor nerambursabile
Potrivit oficialilor români, această vizită marchează punctul culminant al unor negocieri intense purtate în ultimele săptămâni, menite să maximizeze absorbția fondurilor nerambursabile puse la dispoziție prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat recent că România și Comisia Europeană au ajuns la un pre-acord care să permită accesarea integrală a sumelor nerambursabile, cu adaptări menite să crească șansele de implementare a proiectelor până în 2026.
„Suntem într-un proces de analiză și revizuire a Planului Național de Redresare și Reziliență și, pentru a discuta elementele și planul de viitor, am avut o misiune la Bruxelles în acest sfârșit de săptămână. Am avut o întâlnire cu doamna Celine Gauer (directorul general SG RECOVER – n.r.) și cu colegii dumneaei în cursul zilei de vineri (27 iunie – n.r.). Situația Planului Național de Redresare și Reziliență este una complicată. Vestea pozitivă este că am agreat cu Comisia Europeană un plan de lucru pentru perioada următoare și anume ca, în următoarele două săptămâni, să lucrăm intens împreună cu Comisia Europeană, pentru a lămuri situația celor două paliere.
Avem deja un pre-acord care a fost reconfirmat, legat de componenta nerambursabilă unde, în acest moment, stăm bine și avem o abordare care să permită ca România să absoarbă toți banii nerambursabili de pe PNRR. Acest lucru înseamnă că trebuie să existe niște permutări, pentru că am adus proiecte care erau bune, mature – și care se puteau îndeplini până în august 2026 – și le-am permutat pe componenta de împrumut. Am agreat că vom încerca să păstrăm toate proiectele pe care le mai avem, care sunt cu grad de risc scăzut, în ceea privește implementarea până în 2026 – și să ne concentrăm împreună, la nivel tehnic, să discutăm de toate celelalte proiecte cu risc mediu”, a precizat Pîslaru.
Printre principalele modificări negociate se numără includerea proiectelor mature, cu risc scăzut de implementare, pe componenta de granturi, în timp ce proiectele considerate cu grad de risc mai ridicat vor fi transferate pe segmentul de împrumuturi. Această repoziționare strategică urmărește salvarea fondurilor nerambursabile, în condițiile în care România risca să piardă sume semnificative din cauza întârzierilor și a dificultăților de implementare.
România va transmite oficial la Bruxelles noua formă a PNRR, dând astfel startul unui proces de evaluare și aprobare care se poate întinde până la finalul toamnei, ținând cont și de vacanța instituțională din luna august la nivel european.
Deblocarea banilor suspendați și noi cereri de plată
În paralel, autoritățile române încearcă să deblocheze și cele 860 de milioane de euro aferente Cererii de Plată 3, bani suspendați momentan din cauza neîndeplinirii unor jaloane, și să pregătească rapid documentația pentru Cererea de Plată 4, în speranța că sumele aferente vor putea fi încasate chiar înainte de sfârșitul anului.
Demersul României vine pe fondul unei presiuni crescânde de a accelera reformele asumate prin PNRR, inclusiv cele de natură fiscală, unde întârzierea este deja notabilă. Autoritățile transmit, însă, un mesaj de încredere, subliniind parteneriatul strâns cu Comisia Europeană și dorința de a demonstra profesionalism și responsabilitate în gestionarea acestor fonduri fără precedent.
„Iată, deci, că discutăm nu doar despre o situație complicată găsită, ci despre un plan, o rezolvare de soluții comune, Comisia Europeană este partener în acest exercițiu pe care îl avem de demarat. Cred că, dacă lucrăm cot la cot împreună, toți miniștrii și formăm o echipă care să-și asume situația aceasta pe care o avem și să nu aștepte să ne dea jos Comisia Europeană proiectele pentru că nu avem asumarea guvernamentală să realizăm că nu le putem termina la timp, deci acestea sunt niște lucruri și o schimbare majoră de care avem nevoie”, a subliniat ministrul Pîslaru.
Dragoș Pîslaru anunță o săptămână decisivă pentru PNRR
Săptămână de foc la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene: Dragoș Pîslaru a anunțat, duminică seară, că oficialii Comisiei Europene vin marți la București pentru o ședință crucială privind revizuirea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Potrivit ministrului, discuțiile vizează stabilirea unei noi liste de proiecte astfel încât România să poată folosi toate fondurile nerambursabile și să evite pierderea banilor europeni, după ani de întârzieri și promisiuni ratate. O temă secundară este introducerea de instrumente financiare care să acopere proiectele întârziate sau cu probleme.
„Urmează o săptămână importantă pe PNRR: responsabilii din Comisia Europeană vin la București, unde vor participa marți la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Tema centrală a sedinței va fi revizuirea PNRR, prin asumarea de către Guvern, în parteneriat cu Comisia Europeană a alocării de proiecte care să permită folosirea integrală a fondurilor nerambursabile și a listei proiectelor-cheie de pe componenta de împrumut pe care Guvernul le va implementa până în august 2026.
Scopul este ca, după ani de zile de promisiuni și eșecuri, să agreăm alături de Comisia Europeană o variantă finală, realistă, dar și ambițioasă, pe care să o livrăm — în sfârșit — la termen”, a scris Pîslaru, optimist că deschiderea Comisiei Europene va facilita găsirea unei soluții finale pentru PNRR, cu termen de implementare până în august 2026.
Postarea integrală a lui Dragoș Pâslaru
„Bună seara de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Duminica e liniște la minister așa că, alături de echipa mea, avem mai mult timp pentru a discuta așezat despre subiectele prioritare.
Urmează o săptămână importantă pe PNRR: responsabilii din Comisia Europeană vin la București, unde vor participa marți la ședința Comitetului Interministerial de Coordonare a Planului Național de Redresare și Reziliență.
Tema centrală a sedinței va fi revizuirea PNRR, prin asumarea de către Guvern, în parteneriat cu Comisia Europeană a alocării de proiecte care să permită folosirea integrală a fondurilor nerambursabile și a listei proiectelor-cheie de pe componenta de împrumut pe care Guvernul le va implementa până în august 2026.
Scopul este ca, după ani de zile de promisiuni și eșecuri, să agreăm alături de Comisia Europeană o variantă finală, realistă, dar și ambițioasă, pe care să o livrăm — în sfârșit — la termen.
O temă secundară importantă este introducerea de instrumente financiare în componenta de împrumut, pentru a compensa măcar parțial proiectele care sunt prea întârziate ca să mai poată fi finalizate sau care au avut probleme de nerespectare a regulilor europene în cadrul implementării.
Sunt optimist că, mai ales după deschiderea recentă a Comisiei privind sprijinul pentru statele membre și simplificarea PNRR-urilor la nivel european, vom avea în Comisie un partner cu scopul comun de a transforma planul României într-un succes european.
Avem acum șansa de a demonstra ce putem realiza împreună atunci când ne mobilizăm și muncim profesionist pentru modernizarea României”, a scris Pâslaru pe
Facebook.
Negocierile intense din aceste zile nu sunt doar despre cifre, documente și termene. Sunt un test al capacității României de a-și asuma responsabilități, de a construi parteneriate autentice cu instituțiile europene și de a trece de la promisiuni la rezultate concrete. Miza este, de fapt, încrederea pe care Bruxelles-ul o acordă Bucureștiului și speranța milioanelor de români într-un viitor modern și prosper.
Rămâne de văzut dacă această rundă de negocieri va fi momentul în care România va reuși, în sfârșit, să își valorifice pe deplin potențialul de stat membru, capabil să gestioneze cu profesionalism resursele Uniunii Europene.