România, pe locul 49 în clasamentul mondial al competitivității în 2025 din cauza performanței economice slabe

România înregistrează un recul alarmant în clasamentul mondial al competitivității pe 2025, conform celui mai recent raport realizat de prestigiosul institut IMD. Țara noastră ocupă abia poziția 49 din 67 de economii analizate, cu un declin semnificativ la capitolul performanță economică, în ciuda unor progrese în infrastructură și eficiența guvernamentală.

România pierde teren în economia globală: locul 49 în clasamentul mondial al competitivității

Clasamentul mondial al competitivității pe anul 2025, publicat de Institutul pentru Dezvoltare Managerială (IMD) și transmis în România prin partenerul național CIT-IRECSON, plasează țara noastră pe locul 49 din 67. Este o poziție modestă, mai ales în contextul în care România a pierdut nouă poziții la indicatorul esențial de performanță economică, ajungând pe locul 56 în această categorie. Scăderea vine pe fondul unei creșteri economice aproape stagnante (PIB de doar 0,8% în 2024), a inflației ridicate (5,6%), a unui deficit de cont curent de -8,3% și a unui șomaj alarmant în rândul tinerilor (31,5%).

Acești indicatori arată o economie vulnerabilă, cu dezechilibre serioase care afectează percepția internațională asupra capacității României de a susține un mediu economic stabil, competitiv și atractiv pentru investiții. Analiștii atrag atenția că dacă nu sunt luate măsuri rapide pentru redresarea acestor probleme structurale, România riscă să continue trendul descendent în anii următori, notează Forbes.

Decizie istorică în fiscalitate: TVA-ul de recuperat nu mai este limitat de timp

21:29

Piețele reacționează la criza politică: bursă în scădere și costuri mai mari pentru stat

20:26

Vești bune din infrastructură și administrație, dar cu umbre în finanțele publice

Cu toate acestea, raportul IMD nu aduce doar vești negative. România a urcat în clasament în alte trei componente: eficiența guvernamentală (+4 locuri, până pe 44), eficiența mediului de afaceri (+4 locuri, până pe 50) și infrastructura generală (+6 locuri, până pe 45).

În ceea ce privește eficiența guvernamentală, CIT-IRECSON notează o îmbunătățire a cadrului legislativ și o mai bună gestionare a politicii fiscale. Totuși, acest progres a fost afectat de pierderea a opt poziții în domeniul finanțelor publice, ca urmare a unui deficit bugetar de 8,68% și a unei datorii publice care a depășit 57% din PIB – cifre îngrijorătoare pentru sustenabilitatea economică pe termen lung.

Pe partea de infrastructură, România a bifat avansuri consistente în sănătate și mediu (+9 locuri), infrastructura de bază (+7) și infrastructura tehnologică (+5) – domenii esențiale pentru crearea unui mediu favorabil investițiilor și inovării.

Ce urmează: măsuri urgente sau continuarea declinului?

Specialiștii avertizează că îmbunătățirile punctuale nu sunt suficiente în lipsa unor reforme macroeconomice profunde, menite să reducă presiunea inflaționistă, să stabilizeze datoria publică și să corecteze dezechilibrul contului curent. Fără o abordare integrată, creșterea competitivității României rămâne fragilă și vulnerabilă la șocuri externe.

În clasamentul global, Elveția revine pe primul loc, urmată de Singapore, Hong Kong, Danemarca și Emiratele Arabe Unite. În Europa, doar cinci țări – Elveția, Danemarca, Irlanda, Suedia și Țările de Jos – intră în top 10, demonstrând capacitatea lor de a menține un echilibru între stabilitate economică, eficiență guvernamentală și infrastructură modernă.