Lumea aruncă la gunoi echivalentul unei treimi din PIB-ul global. Pierderile depășesc 25 de trilioane de euro pe an

Economia mondială pierde anual sume uriașe din cauza risipei, a utilizării ineficiente a resurselor și a modelului de consum bazat pe înlocuirea rapidă a produselor. Potrivit unui nou raport internațional, valoarea acestor pierderi depășește 25 de trilioane de euro în fiecare an, echivalentul a aproape o treime din Produsul Intern Brut global (PIB-ul global).

Raportul „Circularity Gap 2026” arată că o mare parte din bogăția creată la nivel mondial se pierde înainte ca produsele, materiile prime sau infrastructura să își atingă adevăratul potențial economic. De la alimente care ajung la gunoi și până la echipamente electronice înlocuite prematur, sistemul economic actual generează costuri ascunse uriașe care afectează companii, consumatori și guverne.

Cea mai mare pierdere vine din produsele aruncate prea devreme

Raportul „Circularity Gap 2026”, realizat de Deloitte și Circle Economy, identifică cinci surse majore de pierderi economice la nivel global.

Românul care a cucerit Silicon Valley: start-up-ul său este cumpărat într-o tranzacție uriașă de 3,6 miliarde de dolari

12:41

Războiul supermarketurilor intră într-o nouă etapă: Lidl domină piața, dar Mega Image și Profi reduc rapid diferența

10:29

Cea mai mare categorie este reprezentată de deșeurile rezultate la finalul ciclului de viață al produselor. Valoarea estimată a acestor pierderi depășește 10 trilioane de euro anual.

Practic, milioane de produse, echipamente și active sunt scoase din uz înainte de a-și epuiza valoarea funcțională. Fie că este vorba despre aparate electronice schimbate după doar câțiva ani, mobilier înlocuit din motive estetice sau utilaje casate prematur, economia pierde resurse valoroase care ar putea fi utilizate mult mai eficient.

Specialiștii atrag atenția că această practică generează costuri uriașe și consumă cantități impresionante de materii prime și energie.

Energia irosită costă aproape 9 trilioane de euro

A doua mare sursă de pierderi este reprezentată de ineficiențele energetice. Raportul estimează că peste 8,7 trilioane de euro se pierd anual din cauza energiei risipite pe întregul lanț economic, de la extracția resurselor și până la consumul final.

Pierderile apar în toate etapele procesului: producție, transport, distribuție și utilizare. O parte importantă a energiei generate nu ajunge să fie folosită eficient, ceea ce înseamnă costuri suplimentare pentru companii și consumatori.

În contextul preocupărilor globale privind securitatea energetică și reducerea emisiilor de carbon, aceste cifre arată dimensiunea uriașă a problemei.

Clădirile, infrastructura și utilajele se degradează mai repede decât ar trebui

O altă categorie importantă este consumul accelerat al capitalului fix.

Potrivit raportului, peste 5 trilioane de euro se pierd anual din cauza deteriorării premature a activelor durabile, precum clădiri, infrastructură, mașini industriale sau echipamente de producție.

Lipsa investițiilor în întreținere, planificarea defectuoasă și ciclurile de înlocuire tot mai scurte contribuie la reducerea duratei de viață a acestor active. În multe cazuri, costurile generate de degradare sunt mult mai mari decât investițiile necesare pentru întreținere și modernizare.

Risipa alimentară continuă să producă pierderi uriaș

Un capitol aparte îl reprezintă alimentele care nu ajung niciodată să fie consumate. Specialiștii estimează că valoarea globală a risipei alimentare depășește 650 de miliarde de euro anual. Pierderile apar în toate etapele lanțului de aprovizionare: depozitare, transport, procesare, distribuție și consum final.

Cantități uriașe de produse alimentare sunt eliminate înainte de a ajunge pe masa consumatorilor, în timp ce alte alimente sunt cumpărate și apoi aruncate de gospodării.

Pe lângă impactul economic, fenomenul are efecte importante asupra mediului, deoarece resursele utilizate pentru producerea acestor alimente sunt irosite complet.

Fast fashion și electronicele contribuie la problema globală

Raportul atrage atenția și asupra unor modele de consum care s-au extins puternic în ultimii ani.

Industria fast fashion încurajează cumpărarea frecventă a unor articole vestimentare purtate pentru perioade foarte scurte, după care acestea sunt înlocuite cu alte produse.

În paralel, telefoanele, laptopurile și alte dispozitive electronice sunt schimbate mult mai repede decât ar fi necesar din punct de vedere tehnic. Aceste practici generează costuri ascunse de-a lungul întregului lanț economic și contribuie la creșterea volumului de deșeuri și a consumului de resurse naturale.

Economia circulară, soluția propusă de specialiști

Autorii raportului susțin că o parte importantă a acestor pierderi poate fi redusă prin adoptarea principiilor economiei circulare.

Conceptul presupune prelungirea duratei de viață a produselor, repararea și reutilizarea lor, precum și recuperarea materialelor după încheierea ciclului de utilizare.

În loc ca resursele să fie extrase, folosite și apoi eliminate, economia circulară urmărește menținerea valorii acestora cât mai mult timp în sistem.

Experții consideră că firmele au un rol esențial în această transformare, prin dezvoltarea unor modele de afaceri care reduc risipa și valorifică mai eficient resursele disponibile.

Raportul subliniază că schimbarea nu poate veni doar din partea companiilor. Sectorul financiar este încurajat să includă criterii privind utilizarea eficientă a resurselor în deciziile de creditare și investiții. În același timp, guvernele sunt îndemnate să adopte politici publice care să stimuleze reutilizarea, reciclarea și eficiența economică.