România pierde zeci de milioane de euro din TVA din cauza importurilor de carne de porc. Se cer măsuri urgente pentru fermele locale

România continuă să plătească un preț ridicat pentru dependența de importurile de porci vii și carne de porc provenite din alte state ale Uniunii Europene. Potrivit viceprim-ministrului și ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, statul pierde în fiecare an cel puțin 50 de milioane de euro doar din taxa pe valoarea adăugată care nu mai este colectată în economia națională. Oficialul susține că problema este mult mai amplă decât simpla pierdere a veniturilor din TVA. Dacă aceste cantități ar fi produse în fermele din România, statul ar încasa sume suplimentare din impozite, contribuții și taxe generate de întregul lanț economic, de la producția de furaje până la activitatea fermelor și a furnizorilor de servicii.

Conform estimărilor prezentate de ministrul Agriculturii, România aduce anual din alte state membre ale Uniunii Europene echivalentul a 3 până la 4 milioane de porci, calculați la o greutate de aproximativ 120 de kilograme per animal. Această dependență de importuri afectează direct dezvoltarea sectorului suin autohton și reduce veniturile care ar putea rămâne în economia națională.

Sprijin financiar pentru fermele de porci și bovine

În contextul dificultăților cu care se confruntă agricultura românească, Ministerul Agriculturii a pregătit mai multe proiecte de sprijin care nu au putut fi aprobate de actualul Guvern interimar.

Spania obține o victorie istorică într-o dispută de lungă durată privind subvențiile pentru energia regenerabilă

18:47

FMI și OCDE avertizează: Inteligența Artificială ar putea accentua decalajele dintre țările bogate și cele sărace

16:04

Tanczos Barna a transmis viitorului ministru al Agriculturii să trateze cu prioritate aceste acte normative și să le promoveze cât mai rapid.

Una dintre măsurile propuse vizează sectorul bovin, unde fermierii ar urma să primească un sprijin de 68 de euro pentru fiecare bovină eligibilă. Bugetul total alocat acestei scheme este estimat la 54 de milioane de euro.

Potrivit ministrului, ajutorul are rolul de a compensa costurile suplimentare generate de creșterea prețurilor la motorină și îngrășăminte, efecte asociate tensiunilor și conflictelor din Orientul Mijlociu.

Proiectul este discutat în prezent cu parlamentarii din comisiile de agricultură ale Senatului și Camerei Deputaților, iar autoritățile speră ca legea să fie adoptată până la sfârșitul lunii iunie.

Fermele de porci ar putea beneficia de un ajutor de 11 milioane de euro

În paralel, Ministerul Agriculturii pregătește și o schemă de sprijin dedicată sectorului suin.

Valoarea totală a programului este de aproximativ 11 milioane de euro, iar fermierii ar putea primi în jur de 12 euro pentru fiecare loc de cazare din fermele de îngrășare și între 13 și 14 euro pentru locurile destinate animalelor de reproducție.

Tanczos Barna consideră că problema principală a crescătorilor de porci nu este doar creșterea costurilor de producție, ci și concurența puternică venită din piața europeană.

În opinia sa, România trebuie să găsească soluții pentru a crește consumul de carne de porc produsă local și pentru a reduce dependența de importuri.

Ministrul susține că dezvoltarea fermelor românești ar aduce beneficii importante economiei, inclusiv prin crearea de locuri de muncă și prin majorarea veniturilor fiscale colectate de stat.

Piața laptelui traversează o perioadă dificilă

Pe lângă sectorul zootehnic, autoritățile sunt preocupate și de situația producătorilor de lapte.

Ministrul Agriculturii a avut în ultimele săptămâni mai multe întâlniri cu reprezentanții Consiliului Concurenței pentru a identifica măsuri care să sprijine fermierii afectați de scăderea prețurilor.

Potrivit datelor prezentate de Tanczos Barna, prețul laptelui la poarta fermei a înregistrat scăderi constante în primele luni ale anului 2026.

În ianuarie, prețul a fost cu 8,5% mai mic decât în aceeași perioadă a anului precedent. În februarie, reducerea a fost de 5,6%, în martie de 10%, iar în aprilie tot de aproximativ 10%.

Oficialul respinge astfel ideea că laptele s-ar fi scumpit în România și atrage atenția că presiunea economică asupra fermierilor s-a accentuat semnificativ.

Pentru a limita efectele crizei, Ministerul Agriculturii analizează modificarea Legii laptelui și întărirea obligațiilor privind contractele dintre producători și procesatori.

Datele statistice, în centrul unei dispute cu Bruxellesul

Un alt subiect ridicat de ministrul Agriculturii vizează modul în care sunt colectate și interpretate datele statistice privind sectorul agricol românesc.

Tanczos Barna a anunțat că a transmis o scrisoare comisarului european responsabil pentru agricultură, semnalând dificultățile din piața laptelui și solicitând activarea unor mecanisme de sprijin european.

Ministrul consideră că unele date utilizate la nivelul Comisiei Europene nu reflectă în totalitate realitatea din teren și pot conduce la evaluări eronate privind situația fermierilor români.

În acest context, autoritățile încearcă să îmbunătățească sistemul de colectare a informațiilor și să creeze o bază de date comună între APIA și Ministerul Agriculturii.

ANAF și sistemul e-Factura, folosite pentru verificarea informațiilor

Pentru creșterea acurateței datelor, Ministerul Agriculturii colaborează și cu Agenția Națională de Administrare Fiscală.

Potrivit lui Tanczos Barna, una dintre soluțiile analizate este utilizarea informațiilor din sistemul e-Factura pentru verificarea datelor raportate de prim-cumpărătorii de lapte.

Scopul este ca autoritățile să poată urmări în timp real evoluția pieței și să dispună de informații actualizate lunar.

Ministrul consideră că o evidență completă și corectă a tranzacțiilor este esențială pentru adoptarea unor măsuri eficiente de sprijin și pentru protejarea fermierilor români