România, printre liderii scăderilor de prețuri industriale în UE. Semnal important pentru economie

Prețurile produselor industriale au intrat pe un trend descendent la nivel european în luna februarie 2026, iar România se numără printre statele unde scăderea a fost cea mai accentuată. Datele publicate de Eurostat arată o evoluție contrastantă: ieftiniri pe termen scurt, dar creșteri încă vizibile anual.

Scăderi lunare în UE, România în topul declinului

În februarie 2026, comparativ cu luna ianuarie, prețurile producției industriale au scăzut cu 0,7% în zona euro și cu 0,5% la nivelul întregii Uniuni Europene. În acest context, România s-a evidențiat printr-un recul de 1,6%, situându-se printre cele mai afectate economii.

Doar câteva state au înregistrat scăderi mai abrupte: Spania (-3,1%), Irlanda (-2,6%) și Portugalia (-1,8%), arată Eurostat. Evoluția din România vine după o creștere consistentă în luna ianuarie, când prețurile urcaseră cu 2,6%, ceea ce indică o volatilitate ridicată în sectorul industrial.

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Factorul determinant al acestei tendințe a fost scăderea prețurilor la energie, care au coborât cu 1,8% la nivel european și au influențat puternic costurile de producție.

Paradoxul anual: România, printre țările cu scumpiri

Deși pe termen scurt prețurile au scăzut, analiza anuală relevă o imagine diferită. Comparativ cu februarie 2025, prețurile producției industriale au scăzut cu 3% în zona euro și cu 2,7% în Uniunea Europeană.

În schimb, România se află în grupul statelor cu creșteri, înregistrând un avans de 2,7%. Niveluri mai ridicate au fost consemnate doar în Bulgaria, Finlanda, Suedia și Slovenia. Această diferență între evoluțiile lunare și cele anuale reflectă efectele întârziate ale șocurilor din energie și ale ajustărilor din industrie, care continuă să se resimtă în economie.

Evoluția prețurilor industriale la nivel european este strâns legată de dinamica sectorului energetic. În ritm anual, prețurile la energie au scăzut cu peste 10%, influențând decisiv costurile din industrie. Această corecție vine după perioade de creșteri accelerate, generate de crizele energetice și de tensiunile geopolitice. În ciuda scăderilor recente, volatilitatea rămâne ridicată, iar perspectivele depind în mare măsură de evoluțiile internaționale.

Datele INS confirmă tendința de scădere

La nivel național, datele furnizate de Institutul Național de Statistică confirmă această tendință. În februarie 2026, prețurile producției industriale au scăzut cu 1,1% față de luna precedentă, dar au crescut cu 3% comparativ cu aceeași perioadă din 2025.

Pe piața internă, declinul lunar a fost mai accentuat, de 1,56%, în timp ce pe piața externă s-a înregistrat o ușoară creștere de 0,12%. În termeni anuali, însă, ambele segmente au rămas pe plus, semn că presiunile asupra costurilor nu au dispărut complet.

Diferențe între sectoare: unde cresc și unde scad prețurile

Analiza pe marile grupe industriale arată creșteri de prețuri în aproape toate segmentele, în ritm anual. Industria bunurilor intermediare a înregistrat un avans de peste 5%, în timp ce bunurile de consum curent au crescut cu aproximativ 4,5%. De asemenea, industria bunurilor de capital și cea a bunurilor de folosință îndelungată au consemnat majorări, indicând o presiune generalizată asupra costurilor de producție.

Un caz aparte îl reprezintă sectorul distribuției apei, salubrității și gestionării deșeurilor, unde prețurile au crescut spectaculos, cu peste 14%, cea mai mare majorare din economie.

Evoluția prețurilor la porțile fabricilor este atent urmărită de autorități, deoarece acestea se transmit, de regulă, către consumatorii finali. Astfel, indicele producției industriale devine un indicator relevant pentru dinamica inflației și politica monetară.