România, pe locul 49 în topul celor mai inovatoare țări ale lumii. Totuși, suntem ultimii în Uniunea Europeană

China intră pentru prima dată în top 10 al celor mai inovatoare economii ale lumii, depășind Germania, ceea ce contrazice scepticismul tradițional cu privire la puterea ei de inovație. România este clasată pe locul 49, dar este ultima în Uniunea Europeană.

Cele mai inovatoare țări ale lumii

Elveția, Suedia, SUA, Coreea de Sud și Singapore conduc clasamentul Global Innovation Index (GII) 2025 al WIPO. Sunt urmate de Marea Britanie, Finlanda, Olanda și Danemarca. China intră pentru prima dată în top, direct pe locul 10, eliminând de pe această poziție Germania. Ca tendință generală, ultimele 12 luni au fost marcate de încetinirea creșterii investițiilor în inovație, ceea ce umbrește previziunile globale, arată raportul.

GII evaluează aproape 140 de economii mondiale, folosind aproximativ 80 de indicatori, începând cu cheltuielile în cercetare și dezvoltare (R&D). Evaluază volumul investiților de tip venture capital (VC), exporturi high-tech sau înregistrări de proprietate intelectuală. Acest clasament reprezintă o resursă de referință la nivel global pentru factorii de decizie, pentru liderii de afaceri și pentru alți actori implicați în promovarea inovației și în construirea unor ecosisteme inovative solide.

Experții germani au testat ciocolata cu lapte. O marcă ieftină le-a surclasat pe toate

21:58

O mănăstire de 400 de ani, vândută pentru prețul unei pizza, se transformă în clinică stomatologică

21:27

Locul 49 pentru România

România se clasează în topul mondial pe locul 49, la egalitate cu Croația. Analizând componentele la capitolul „Innovation Inputs”, România a avut evoluții cu un traseu ușor fluctuant: 51 în 2020 și 54 în 2021. Începând din 2022, acești indici au urcat ușor, la 56 în 2022, 55 în 2023 și 57 în 2024. În anul 2025, acest indice este de 57. În ceea ce privește criteriul „Innovation Outputs”, performanța a fost mai bună, respectiv 46 în 2020, 50 în 2021, 43 în 2022, 47 în 2023, 45 în 2024 și 48 în 2025. Această evoluție arată o consistență moderată a României în inovare, cu rezultate mai solide la capitolul rezultate efective, comparativ cu resursele și investițiile realizate

Evoluții oscilante în România

Investițiile în știință și inovare arată evoluții mixte pe termen scurt și lung. Numărul publicațiilor științifice din România a scăzut cu 3% între 2023 și 2024. Pe termen lung, ponderea publicațiilor de profil a înregistrat o creștere anuală de 3,2%, între 2014 și 2024. Investițiile în cercetare și dezvoltare au urcat cu 14,3% în 2022–2023, în timp ce tranzacțiile Venture Capital au scăzut cu 9,8% în 2023–2024. Pe termen lung, R&D, a avut o creștere de 6,6% anual. Depunerea de brevete internaționale a crescut cu 18,6% pe termen scurt și a înregistrat o scădere anuală de 4,8% pe termen lung.

În ceea ce privește adoptarea tehnologiei, infrastructura de salubritate sigură a crescut cu 0,1% pe termen scurt și cu 2,8% anual pe termen lung. Conectivitatea a urcat cu 4,1% în 2022–2023 și cu 5,7% anual pe termen lung. Numărul roboților industriali a crescut și el, cu 0,4% pe termen scurt, în timp ce vehiculele electrice au înregistrat o creștere de 7,9% între 2022–2023 și 19% anual pe termen lung. În 2024, accesul la salubritate sigură a fost de 89,8 persoane la 100 de locuitori, iar conectivitatea a ajuns la 34,7 persoane la 100 de locuitori în 2023.

Poziția României față de productivitatea muncii, speranța de viață și schimbările climatice

Impactul socio-economic reflectă variații în productivitatea muncii, speranța de viață și schimbările climatice. Productivitatea muncii a scăzut cu 1,2% pe termen scurt, dar, pe termen lung, a crescut cu 3,1% anual. Speranța de viață a înregistrat o ușoară creștere pe termen scurt – de 0,9% – și un avans anual de 0,1% – pe termen lung. Schimbările de temperatură au indicat o creștere de 3,3°C în 2024, comparativ cu +1,5°C în perioada 2014. Valoarea productivității muncii pe cap de locuitor a fost de 92.108,7 USD în 2024, iar speranța medie de viață a fost de 75,9 ani în 2023.

Liderii inovării corporative din Europa

Germania domină clasamentul global al investițiilor în cercetare și dezvoltare, grație marilor săi constructori auto. Volkswagen se situează pe locul 5 mondial, investind aproape 21,8 miliarde de euro în R&D, cu o creștere de peste 15%. Mercedes-Benz este cea de-a doua companie europeană care apare în topul mondial, pe poziția 12. Mercedes-Benz are investiții de 9,9 miliarde de euro și o intensitate a cercetării de 6,5%, potrivit criteriilor sursei citate. BMW ocupă locul 23 în lume, cu aproape 7,8 miliarde de euro alocate inovației, confirmând, astfel, rolul central al sectorului auto german în avansul tehnologic european.

Universitățile tehnice de elită ale Uniunii Europene

Efortul de inovare al Europei este condus de universitățile sale de top, care alimentează ecosistemul de inovație cu cercetare de vârf și talente internaționale. Technische Universität din München ocupă locul 28 mondial, fiind lider european cu un scor de 83,2. Ludwig-Maximilians-Universität München se află pe locul 59, confirmând puterea academică a Germaniei. KU Leuven din Belgia se clasează pe poziția 63, cu un scor de 70,3, fiind recunoscută pentru excelența în cercetare și pentru colaborările internaționale.

Topul unicornilor europeni

Ascensiunea economiilor mijlocii

„GII 2025 conturează panorama inovației la nivel mondial, arătând că economiile care avansează cel mai rapid sunt cele care consideră inovația un motor fundamental pentru reziliență, creștere și competitivitate. Clasamentul evidențiază atât progrese încurajatoare, cât și provocări. Ne arată ce ar mai fi de făcut pentru valorificarea completă a potențialului inovativ”, spune daren Tang, Director general al WIPO.

Raportul WIPO a ajuns la cea de-a 18-a ediție. GII arată că un grup de economii cu venit mediu continuă să urce în clasament. Acestea sunt China, India (38), Turcia (43), Vietnam (44), Filipine (50), Indonezia (55), Maroc (57). Cei mai agili „căutători” ai inovației din ultimii ani au fost Arabia Saudită (46), Qatar (48), Brazilia (52), Mauritius (53), Bahrain (62) și Iordania (65).

Germania părăsește top 10

Probabil surpriza de anul acesta a fost, pentru mulți, Germania. Germania are o tradiție puternică în inventică și o mulțime de superlative în palmares. A inventat tiparul, automobilul și aparatul cu raze X. Contribuțiile au continuat și în era digitală, cu MP3-uri și chiar cu așa numiții gummy bears. În 2024, Germania a depus peste 16.700 de cereri de patent internațional, confirmând rolul său major în inovarea globală. Totuși, acest nou raport al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (WIPO) arată că Germania a ieșit anul acesta din topul celor mai inovatoare zece țări la nivel mondial.

China intră în top 10

China este cea care a înlocuit Germania în Indexul Global al Inovației WIPO 2025. Această schimbare este semnificativă, deoarece mulți dintre indicatori se ajustează în funcție de dimensiunea și bogăția unei țări. Cheltuielile pentru cercetare sunt măsurate ca procent din PIB, iar numărul de cercetători este raportat la milionul de locuitori. Chiar și pe baza acestor măsuri normalizate, China iese în evidență cu rezultate spectaculoase în inovare, mult mai bune decât ar fi anticipat observatorii la nivel internațional.

Dincolo de cifre brute

Ascensiunea Chinei nu poate fi explicată doar prin populația sa vastă și prin economia ei de 18,9 trilioane de dolari. Pentru comparație, economia Germaniei este de 4,7 trilioane de dolari. Economiile cu venit mediu, cu PIB similar pe cap de locuitor, se situează de obicei mult mai jos. De regulă, ocupă locurile 50–60, comentează The Economist. Totuși, China concurează acum cu economiile avansate la nivelul brevetelor, mărcilor și exporturilor de înaltă tehnologie. Mașinăria sa de inovație se dovedește mult mai eficientă decât au presupus criticii. „Dragonul tehnologic dolofan”, acuzat cândva de risipă, livrează acum rezultate clare și eficiente.

Peisajul global al inovației

Elveția, mică dar puternică, ocupă din nou primul loc, urmată de Suedia și Statele Unite. Alte economii, care depășesc nivelul veniturilor lor, includ Coreea de Sud, Vietnam, India și Marea Britanie. Aceste țări demonstrează modul în care calitatea instituțională, sofisticarea piețelor și adoptarea tehnologiilor contează la fel de mult ca bogăția. Cei 78 de indicatori WIPO evidențiază nu doar invenția, ci și modul în care tehnologia se răspândește în societate.

Un hop pe drum

După o încetinire globală a inovației, WIPO semnalează o revenire timidă în 2024. Numărul de brevete și publicații științifice crește din nou la nivel mondial. Finanțarea prin venture capital a crescut cu 7,7%, deși rămâne concentrată în Statele Unite. Inteligența artificială domină această creștere, atrăgând atât finanțări, cât și rezultate științifice.