Datoria externă totală pe care România o avea după primele patru luni ale anului a crescut semnificativ, ajungând la 209 miliarde de euro, potrivit celor mai noi date publicate de Banca Națională a României.
Această evoluție ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice și echilibrul macroeconomic pe termen mediu.
În primele patru luni din 2025, România se confrunta cu o deteriorare semnificativă a indicatorilor macroeconomici externi. Potrivit datelor publicate, vineri, de Banca Națională a României (BNR), datoria externă totală a țării noastre s-a majorat cu 4,19 miliarde de euro, atingând un nivel record de 209 miliarde de euro.
Datoria externă pe termen lung a ajuns la 158,9 miliarde de euro (76% din total), în creștere cu 2,6% față de sfârșitul lui 2024. În același timp, datoria pe termen scurt s-a majorat la 50,1 miliarde de euro (24% din total), în creștere cu 0,5%. Această evoluție reflectă atât nevoile de finanțare ale statului român, accentuate de deficitele fiscale persistente, cât și presiunile crescute din mediul extern, inclusiv costurile mai ridicate de împrumut și tensiunile economice globale.
În același interval, deficitul de cont curent a depășit pragul de 10 miliarde de euro, o creștere de aproape patru miliarde de euro față de perioada similară din 2024. De asemenea, între ianuarie și aprilie 2025, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 10,1 miliarde de euro, față de 6,29 miliarde de euro cât fusese în aceeași perioadă din 2024.
Structura deficitului arată o accentuare a dezechilibrelor în comerțul internațional, și anume:
Pe fondul acestor dezechilibre, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 1,99 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere față de cele 2,27 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. Acest declin ar putea semnala o scădere a încrederii pe care o au investitorii străini în climatul economic și fiscal al țării noastre.
Datele publicate de BNR vin într-un moment în care economia românească se confruntă cu presiuni multiple, cum ar fi inflație persistentă, dobânzi ridicate, ajustări fiscale întârziate și o volatilitate crescută a capitalurilor. Creșterea datoriei externe și a deficitului de cont curent accentuează vulnerabilitatea economiei naționale în fața șocurilor externe și a eventualelor modificări ale percepției piețelor financiare internaționale.