Veniturile medii ale gospodăriilor din România au crescut cu peste 15% în 2024

În decursul anului trecut, veniturile medii lunare ale gospodăriilor din România s-au majorat cu 15,3% față de 2023, atingând nivelul de 8.270 de lei.

Totodată, cheltuielile s-au majorat cu 12,7%, până la puțin peste 7.000 de lei. Salariile au rămas principala sursă de venit, în timp ce diferențele dintre urban și rural s-au menținut semnificative, atât la nivel de venituri, cât și de cheltuieli.

Cât au fost veniturile și cheltuielile gospodăriilor în 2024

România are al doilea cel mai mic raport taxe/PIB din UE. Veniturile fiscale europene au crescut cu 401 miliarde de euro în 2025

15:33

Datoria marilor companii de tehnologie pentru investițiile în AI poate pune presiune pe piețele europene de obligațiuni. Oferta ar putea crește cu 83% în 2027

14:06

Românii au continuat să cheltuie aproape cât câștigă, iar discrepanțele dintre mediul urban și cel rural rămân considerabile. O gospodărie din România a avut anul trecut venituri lunare de aproximativ 8.270 de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 7.013 de lei.

În termeni detaliați, venitul bănesc mediu lunar a fost de 7.698 de lei pe gospodărie, respectiv 3.074 de lei pe persoană, în creștere cu 15,9% față de 2023. La acestea se adaugă veniturile în natură, în valoare de 572 de lei lunar per gospodărie (sau 228 de lei pe persoană), care s-au majorat cu 7,6% comparativ cu anul anterior, potrivit celor mai recente date furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Cea mai consistentă componentă a veniturilor a fost reprezentată de salariile brute și alte forme de remunerație, care au însumat 5.557 de lei pe lună pentru o gospodărie, adică 67,2% din totalul veniturilor, cu o ușoară creștere față de anul anterior. Un aport important l-au adus prestațiile sociale, care au reprezentat 20,2% din veniturile totale în 2024, puțin sub nivelul de 20,4% din anul precedent, cu o medie de 1.668 lei pe lună per gospodărie.

Veniturile în natură au avut o pondere de 6,9% în total, fiind compuse din beneficii în natură acordate salariaților și beneficiarilor de ajutoare sociale (1,5%) și consumul de produse agroalimentare și nealimentare provenite din resurse proprii (5,4%).

Diferențele între urban și rural

Locul în care trăiesc românii continuă să influențeze puternic veniturile și cheltuielile. În 2024, o gospodărie din mediul urban a obținut, în medie, 9.207 de lei pe lună, de circa 1,3 ori mai mult decât una din mediul rural. Raportat la persoană, diferența este chiar mai mare, de 3.924 de lei în urban față de o medie semnificativ mai mică în rural.

Structura veniturilor variază și ea. La orașe, salariile și alte venituri asimilate au reprezentat 73,3% din total, în timp ce în mediul rural această pondere a fost cu 16,3 puncte procentuale mai mică. În schimb, la sate, prestațiile sociale au o greutate mai mare, 21,4%, față de 19,4% în urban. În plus, veniturile în natură au fost de 2,9 ori mai mari în rural decât în urban (11,7% vs. 4%).

Cheltuielile medii lunare au fost în perioada analizată de 6.567 de lei per gospodărie (sau 2.622 de lei per persoană), în creștere cu 13,1% față de 2023. În același timp, gospodăriile au consumat din propriile resurse produse agroalimentare și nealimentare în valoare de 446 de lei lunar, echivalentul a 178 de lei pe persoană.

Structura cheltuielilor

Peste 60% din cheltuieli au mers către consumul curent (alimente, bunuri și servicii), în timp ce aproape o treime (32,9%) s-au dus către impozite, contribuții la bugetul de stat și alte forme de transferuri obligatorii. Cheltuielile pentru producția agricolă sau zootehnică destinată autoconsumului (inclusiv hrana animalelor) au reprezentat doar 2,1% din total.

La nivelul cheltuielilor, diferențele teritoriale persistă. În mediul urban, cheltuielile lunare au atins 7.740 de lei pe gospodărie, cu 1,3 ori mai mult decât în rural. O persoană din oraș a cheltuit 3.299 de lei lunar, de 1,5 ori mai mult decât una din mediul rural.

Structura cheltuielilor relevă alte diferențe notabile: în urban, 36,4% din cheltuieli s-au dus pe taxe, contribuții și impozite, cu 9,2% mai mult decât în rural. În schimb, la sate, cheltuielile legate de consumul din resurse proprii au fost 11,6%, de 3,7 ori mai mari decât în urban.