România, prima țară din UE care acordă compensații pentru sechestrarea carbonului în acvacultură

România a devenit, potrivit evaluării Comisiei Europene, primul stat membru care a introdus un mecanism de compensare a fermelor de acvacultură pentru serviciile de mediu generate prin sechestrarea carbonului. Schema este destinată fermelor active și poate reprezenta o nouă sursă de venit pentru producătorii din sector.

Mecanismul a fost elaborat cu sprijinul Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură de la Galați, care a realizat studiul științific necesar pentru cuantificarea carbonului sechestrat în activitățile de acvacultură.

„România a reușit să identifice o modalitate de acordare a acestor compensații pe tipurile de servicii de mediu cu privire la sechestrarea de carbon în domeniul acvaculturii”, a declarat pentru Agerpres Valentin Toma, directorul general al Direcției Generale Pescuit din cadrul Ministerului Agriculturii.

Letonia cere 7 miliarde de euro de la UE pentru costurile confruntării cu Rusia. „Noi plătim apărarea întregii Europe”

16:44

Românii au cheltuit 68 de miliarde de lei pe bunuri de larg consum și produse Electro-IT în primul semestru. Cum s-a schimbat comportamentul de cumpărare

14:19

Peste 14 milioane de euro pentru fermele de acvacultură

Apelul de proiecte pentru acțiunea 2.1.4 „Servicii de mediu” a fost lansat pe 24 iulie și este deschis până la 6 septembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de 14,285 milioane de euro.

Autoritățile estimează că cel puțin 300 de ferme de acvacultură ar putea fi eligibile.

Sprijinul maxim este de:

• 174,92 euro/ha/an pentru acvacultura extensivă;
• 97,18 euro/ha/an pentru fermele semi-intensive.

Suprafața luată efectiv în calcul reprezintă 70% din suprafața luciului de apă înscrisă în licența de acvacultură pentru care este solicitat sprijinul. Compensația nu poate depăși 50.000 de euro pe an pentru un beneficiar, iar intensitatea finanțării publice poate ajunge la 100%.

Toți fermierii eligibili ar putea primi bani

Autoritățile au pregătit și un mecanism pentru situația în care numărul solicitărilor va depăși bugetul disponibil.

În loc ca o parte dintre proiectele eligibile să fie respinse, valoarea compensației ar urma să fie redusă proporțional, astfel încât toți solicitanții care îndeplinesc condițiile să poată primi finanțare.

Astfel, dacă bugetul nu ar permite acordarea integrală a celor 174,92 euro/ha/an, suma ar putea fi diminuată pentru toți beneficiarii, în funcție de numărul cererilor aprobate.

Cine poate primi compensația

Schema nu se adresează oricărui proprietar al unui luciu de apă. Pentru a fi eligibilă, ferma trebuie să desfășoare efectiv activități de acvacultură și să producă pește comercializat.

Printre principalele condiții se numără:

• deținerea unei licențe de acvacultură;
• existența unei autorizații de mediu;
• deținerea vizei anuale de mediu pentru anul pentru care se solicită compensația;
• realizarea unei producții comercializate cuprinse între 50 și 1.500 kg de pește/ha/an, raportată la suprafața eligibilă.

Prin urmare, simpla deținere a unui lac sau a unui luciu de apă nu este suficientă pentru obținerea sprijinului.

Banii pot fi folosiți și pentru investiții

Autoritățile văd noua schemă nu doar ca pe o compensație pentru serviciile de mediu, ci și ca pe o modalitate prin care fermele își pot pregăti investițiile viitoare. Banii primiți prin program pot fi utilizați pentru asigurarea cofinanțării unor proiecte de modernizare și dezvoltare a fermelor.

„În septembrie, lansăm din nou, a patra oară, măsura de investiții în acvacultură, iar oamenii pot să folosească acești bani și să atragă fonduri pentru a se moderniza, pentru a-și crește producția”, a explicat Valentin Toma.

Interesul pentru investiții a fost însă până acum redus: apelul anterior destinat investițiilor în ferme a atras doar 10 proiecte.

România are peste 1.100 de licențe de acvacultură

În prezent, în România există peste 1.100 de licențe de acvacultură. Pentru noua schemă, Autoritatea de Management a identificat și a contactat direct aproximativ jumătate dintre fermele considerate potențial eligibile.

Autoritățile desfășoară în această perioadă și o campanie de promovare a programului, inclusiv prin platforma dedicată ampeste.ro, unde fermierii pot consulta documentele și condițiile de finanțare și își pot verifica eligibilitatea.

Pentru informarea beneficiarilor sunt programate și două evenimente: pe 19 august, la Miroslava, județul Iași, și pe 21 august, la Tulcea. Ulterior, autoritățile intenționează să organizeze și un webinar pentru fermierii care nu pot participa fizic.

De ce este importantă măsura

Schema introduce o perspectivă nouă asupra sectorului: fermele de acvacultură nu sunt privite doar ca activități agricole care consumă resurse, ci și ca furnizori de servicii de mediu, pentru contribuția lor la sechestrarea carbonului.

Potrivit autorităților române, faptul că mecanismul a fost considerat de Comisia Europeană o abordare unică la nivelul statelor membre ar putea transforma România într-un exemplu pentru alte țări europene interesate să remunereze activitățile agricole și de acvacultură care contribuie la obiectivele de mediu.