În 2024, familiile din România au cheltuit în medie 830 de euro pentru a mânca în oraș, suma cumulată la nivel național depășind șase miliarde de euro.
Obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat vizibil în ultimul deceniu, iar ieșitul la restaurant a devenit o parte tot mai importantă din stilul de viață urban.
Datele culese de Oxford Economics pentru Colliers poziționează România pe locul al treilea în lume în ceea ce privește ritmul de creștere al acestor cheltuieli, fiind devansată doar de Turkmenistan și China. Studiul a analizat aproape 80 de țări din Europa, Asia și America de Nord.
Apetitul tot mai mare al românilor pentru restaurante este alimentat, potrivit analiștilor, de mai mulți factori structurali. printre aceștia se numără creșterea nivelului de trai, urbanizarea accelerată, schimbările demografice și tranziția către o nouă generație de consumatori, mai orientați către experiențe decât către acumulare.
„Vedem o schimbare clară în comportamentele de consum. Tinerii români aleg tot mai des restaurantele ca locuri de socializare, testare de gusturi noi și exprimare a stilului de viață”, afirmă Liana Dumitru, Director Retail Agency în cadrul Colliers, citată de Mediafax.
Cu toate acestea, România continuă să se situeze sub media cheltuielilor din regiune. Spre exemplu, o familie din Ungaria cheltuie anual aproape 2.000 de euro pentru mese în oraș, în timp ce una din Cehia cheltuie în jur de 1.700 de euro. Diferențele se explică, parțial, prin ponderea încă mare a populației rurale în România, care este una dintre cele mai ridicate din Europa. Totuși, decalajele dintre orașele mari din țara noastră, precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, și capitalele regionale vecine sunt din ce în ce mai mici.
Creșterea semnificativă, de peste cinci ori în ultimii zece ani, depășește cu mult rata inflației și reflectă o transformare profundă a stilului de viață urban. Evoluția este susținută și de dublarea puterii de cumpărare, datorită majorării constante a salariilor. În paralel, gastronomia a devenit o componentă importantă a turismului urban și a revitalizării comerțului stradal, potrivit experților Colliers.
Evenimente precum „Străzi Deschise” sau „Street Delivery” au contribuit la reconfigurarea spațiului public, încurajând interacțiunea socială și dinamizarea comerțului local. „Avem orașe în care viața se mută, sezonier sau permanent, pe trotuare, terase și bulevarde pietonale. Aceasta nu este doar o modă trecătoare, ci o nevoie urbană tot mai clar exprimată”, a mai precizat Liana Dumitru.
Această renaștere a comerțului de proximitate se regăsește și în strategiile dezvoltatorilor imobiliari, care investesc tot mai mult în proiecte mixte ce includ spații pentru restaurante, cafenele și magazine la parterul clădirilor rezidențiale. Zonele centrale, precum și cartierele cu densitate mare de populație devin tot mai atractive pentru investitori.
În ciuda avansului impresionant, ponderea cheltuielilor pentru mesele în oraș reprezintă doar 3,3% din venitul disponibil al unei familii românești. Comparativ, în țări din sudul Europei precum Grecia, Spania sau Portugalia, această pondere depășește 10%.
Specialiștii Colliers consideră că România are un potențial real de a-și dubla ponderea în următorul deceniu, în condițiile unei economii stabile și a unei generații tinere tot mai urbanizate. În aceste condiții, cheltuielile anuale pentru mâncatul în oraș ar putea depăși pragul de zece miliarde de euro până în 2035.